Pe 11 februarie 1938 este lansat la apă, în șantierul naval Burmeister & Wain din Copenhaga  Danemarca, pasagerul Transilvania. Lucrările sunt finalizate în data de 11 iunie 1938.

    Nava avea un deplasament de 6.672 TDW, o capacitate de 412 persoane, o lungime de 128 metri, o lățime de 17 metri și o viteză de 25 noduri. La interior dispunea de restaurante elegante, sală de evenimente, 2 apartamente, 6 cabine de lux, 8 cabine semilux, 32 cabine clasa I, 43 cabine clasa II și 38 de cabine clasa III. 

    În data de 26 iunie sosește în portul Constanța, pornind aproape imediat în maiden voyage pe ruta Constanța - Insula Șerpilor - Yalta și retur, având la bord înalte oficialități române, presă și personalități ale vremii. Această plecare s-a făcut fără tradiționalul botez, și poate acesta a fost ghinionul care a urmărit apoi superba navă. Un al doilea voiaj are loc în data de 9 august pe același traseu.

    Pe data de 8 septembrie are loc botezul navei, iar în 13 septembrie pleacă in prima sa cursă către Orient pe ruta Constanța – Alexandria – Haifa – Beirut – Pireu – Istanbul – Constanța, înlocuind bătrânul pasager SMR Carol I. Trebuie precizat că SMR Transilvania, alături de sora sa SMR Basarabia au fost primele nave de pasageri motorizate diesel din flota romanească.

    În 1941 Transilvania și Basarbia sunt trimise la Istanbul unde sunt date în păstrare statului turc. Pe 12 decembrie 1944 o delegație sovietică și română se deplasează la Istanbul pentru preluarea navelor și aducerea lor în țară.

    În urma exploatării continue și a unui accident petrecut la Galați din cauza scăderii nivelului Dunării, Transilvania este dusă în 1975 în portul Constanța pentru reparații capitale. Din păcate din lipsa de fonduri la nivel național dar și din lipsa de interes, lucrările nu mai încep. Mai mult, guvernul comunist răspunde negativ numeroaselor solicitări făcute de către Institutul de Marină care dorea să preia și să repare nava. O altă solicitare vine din partea O.N.T. care dorea să repare nava și să o mute în Portul Tomis din Constanța unde urma să devină hotel plutitor. Din nou guvernul comunist refuză. Cea de a treia și ultimă cerere vine tocmai din partea șantierului naval Burmeister & Wein din Copenhaga,  Danemarca. Și aceștia doreau să repare vaporul care urma apoi să fie expus la Muzeul Naval Copenhaga. Cum vă puteți imagina și această cerere este refuzată.

    Pe 15 martie 1979 este remorcată și dusă la Galați unde este andocată într-o dană necorespunzătoare. Și în ciuda numeroaselor cereri făcute de către căpitanul Octavian Pleșoianu și de către ICEPRONAV nava este ținută pe loc. Urmează o noua perioadă în care nivelul Dunării scade foarte mult. La 9 septembrie 1979, ora 08:15, nava amiral a flotei comerciale românești se desprinde din parâme și se culcă pe latura stângă. Este lăsată în acest stadiu până în 1983 când 40% din ea este tăită și dusă la fier vechi. Resturile navei au fost ranfluate abia în 2008, punând capăt tragicei povești a celei care a fost mândria navigației maritime din România.

gata de plecare către Yalta

restaurant Clasa I

lângă Insula Șerpilor o furtună îi face pe mulți să sufere de rău de mare