facebook twitter youtube instagram
  • Home

Zetu Harrys

Apărare

Economie

Oameni

Blog

 La Cazinoul din ConstanÈ›a a avut loc o seară dedicată reflecÈ›iei asupra unuia dintre cele mai sensibile capitole ale istoriei recente, prilejuită de lansarea volumului semnat de Cosmin Popa – „Economie, corupÈ›ie È™i politică în România lui Nicolae CeauÈ™escu”.

Evenimentul a fost construit în jurul unei dezbateri consistente, cu tema „Cum funcÈ›ionează puterea. Economia ca instrument de control în România lui Nicolae CeauÈ™escu”, propunând o analiză lucidă a mecanismelor prin care regimul totalitar È™i-a consolidat È™i menÈ›inut controlul asupra societății. DiscuÈ›ia a depășit cadrul strict istoric, deschizând perspective relevante asupra modului în care aceste structuri de putere continuă să influenÈ›eze prezentul.



Alături de autor au participat Daniel Valentin Citirigă, decan al Facultății de Istorie È™i ȘtiinÈ›e Politice din cadrul Universității „Ovidius” din ConstanÈ›a, È™i Gabriel Stelian Manea, director al Departamentului de Istorie È™i ȘtiinÈ›e Politice din aceeaÈ™i universitate. IntervenÈ›iile lor au adus un plus de profunzime dezbaterii, oferind atât context academic, cât È™i interpretări critice asupra relaÈ›iei dintre economie, corupÈ›ie È™i putere în perioada comunistă.

Într-un spațiu încărcat de simbolism precum Cazinoul din Constanța, dialogul a căpătat o dimensiune aparte, transformând lansarea de carte într-o veritabilă platformă de reflecție asupra memoriei colective și a lecțiilor istoriei. Evenimentul a demonstrat că înțelegerea trecutului rămâne esențială pentru a putea interpreta corect realitățile prezentului.




La Muzeul de Artă ConstanÈ›a a avut loc vernisajul expoziÈ›iei „Sinestezii vizuale”, un proiect artistic aparte semnat de Ilie Boca È™i Ovidiu Ungureanu, sub curatoriatul Leliei Rus-Pîrvan. Evenimentul a adus în faÈ›a publicului constănÈ›ean un dialog vizual complex, construit la intersecÈ›ia dintre pictură, grafică È™i fotografie.

Proiectul „Sinestezii vizuale”, început în 2017 la Bacău, propune o întâlnire între două limbaje artistice distincte, dar complementare. Pe de o parte, universul pictural al lui Ilie Boca, marcat de forță expresivă È™i simbolism, iar pe de altă parte, demersul fotografic al lui Ovidiu Ungureanu, construit pe observaÈ›ie, stratificare È™i explorare vizuală. Rezultatul este o experiență artistică în care imaginea devine spaÈ›iu de dialog între generaÈ›ii, stiluri È™i sensibilități diferite.


 La Cazinoul din ConstanÈ›a a avut loc o conferință specială organizată în parteneriat cu Art Safari, susÈ›inută de dr. È˜tefania Dinu, director adjunct È™tiinÈ›ific al Muzeului NaÈ›ional Cotroceni.. Evenimentul a completat expoziÈ›ia „Ea: Regina È™i Marea”, aducând în prim-plan o perspectivă mai intimă È™i mai puÈ›in cunoscută asupra personalității Reginei Maria, cu accent pe universul său personal, sensibil È™i creativ.

ConferinÈ›a a depășit zona strict istorică È™i a conturat o imagine profund umană a Reginei Maria, punând accent pe dimensiunea romantică È™i pe relaÈ›ia sa cu spaÈ›iile pe care le-a transformat în adevărate „case de vis”. ÃŽn centrul discuÈ›iei s-a aflat însă Palatul Cotroceni, unul dintre cele mai importante repere ale istoriei regale româneÈ™ti, a cărui evoluÈ›ie reflectă, în mod direct, transformările statului român.


 Astăzi, la Muzeul Militar NaÈ›ional Regele Ferdinand I – Filiala ConstanÈ›a, a fost marcată Ziua ForÈ›elor Terestre printr-un eveniment complex dedicat tradiÈ›iei È™i evoluÈ›iei acestei arme esenÈ›iale a Armatei Române. Manifestarea a fost organizată de AsociaÈ›ia Culturală Dobrogea 150, în parteneriat cu muzeul militar constănÈ›ean, alături de Brigada 9 Mecanizată MărășeÈ™ti.

Evenimentul, desfășurat în data de 23 aprilie – ziua în care este sărbătorit È™i Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, protectorul spiritual al ForÈ›elor Terestre Române – a avut în centru conferinÈ›a „TradiÈ›iile ForÈ›elor Terestre Române (1859–2026)”, o incursiune în evoluÈ›ia istorică È™i instituÈ›ională a acestei structuri militare fundamentale.


 Sportivii din cadrul Clubului Oyama ConstanÈ›a au urcat din nou pe podium la cea de a 10-a ediÈ›ie a Campionatului Open-ul Belgiei, ce a avut loc pe 18 aprilie 2026, la Charleroi, Belgia. La competiÈ›ie au participat peste 150 de sportivi din diverse țări, iar lotul constănÈ›ean, format din 12 sportivi, a reuÈ™it să obÈ›ină 17 medalii È™i locuri fruntaÈ™e atât la competiÈ›ia KATA, cât È™i KUMITE.



Performanțele remarcabile ale sportivilor noștri au fost rezultatul unui antrenament intens și a unei muncii asidue, caracterizate prin determinare și ambiție. Sportivii constănțeni au reușit să aducă rezultate remarcabile prin:


LOCUL I

 Pandele Nicoleta– Kata & Kumite

 Tatiuc Anastasia locul – Kata & Kumite

 Smarandache Teodor - Kumite

 Hijazi Fares- Kumite

 Cercel Cristina- Kumite

 Dobrin Stefania– Kata

LOCUL II

 Teodor Smarandache – Kata

 Cercel Cristina- Kata

 Iris Artamon - Kata & Kumite

 Hijazi Ibrahim - Kumite

 Mihai Mosoianu- Kata

 Cherim Alara- Kumite

LOCUL III

 Alexandru Mosoianu – Kata

 Cherim Alara– Kata

LOCUL IV

 Fares Hijazi - Kata

 Hijazi Ibrahim - Kata

Sensei Lidia Dobrin, președinte Club Sportiv Oyama Constanța, a subliniat importanța acestui concurs de prestigiu, afirmând că performanțele sportivilor sunt rezultatul unei munci asidue, cu antrenamente zilnice ce durează câteva ore. "Aceste rezultate excepționale sunt o dovadă a perseverenței și dedicării sportivilor noștri. Clubul Oyama se pregătește intens pentru Campionatul European de Karate Kyokushin, care va avea loc în luna mai la Varna, Bulgaria. Suntem încrezători că sportivii noștri vor continua să ne încânte cu performanțele lor și acolo.", a declarat sensei Dobrin. Echipa este antrenată de către Sensei Lidia Dobrin ( 3 dani) și Senpai Marius Burlacu ( 1 kyu). Continuăm să ne pregătim cu entuziasm pentru viitoarele competiții.

Mai multe detalii gasiti pe https://www.facebook.com/cluboyamaconstanta/ .

Astăzi, la Casa Titulescu, FundaÈ›ia Europeană Titulescu a găzduit lansarea volumului „Regii României la vânătoare”, semnat de Narcis Dorin Ion, într-un eveniment care a adus împreună personalități din mediul academic, cultural È™i instituÈ›ional. FundaÈ›ia, un reper al diplomaÈ›iei culturale româneÈ™ti, continuă astfel tradiÈ›ia promovării valorilor istorice È™i a dialogului intelectual. ÃŽn acelaÈ™i spirit se înscrie È™i activitatea lui Adrian Năstase, moderatorul evenimentului, cunoscut È™i pentru contribuÈ›ia sa culturală prin Muzeul HărÈ›ilor È™i CărÈ›ii Vechi, o instituÈ›ie unică în peisajul muzeal românesc.



Volumul lansat propune o incursiune într-un subiect mai puÈ›in explorat al istoriei noastre: relaÈ›ia dintre regalitate È™i vânătoare. Cartea surprinde atât dimensiunea privată, cât È™i pe cea publică a acestui obicei aristocratic, practicat de cei patru regi ai României – Carol I al României, Ferdinand I al României, Carol al II-lea al României È™i Mihai I al României. Pentru aceÈ™tia, vânătoarea nu era doar un simplu hobby, ci un veritabil ritual social È™i politic, practicat atât pe Domeniile Coroanei, cât È™i pe moÈ™iile marilor proprietari din È›ară.

Lucrarea evidențiază modul în care acest obicei, răspândit în întreaga Europă medievală și modernă, a contribuit în România la dezvoltarea cinegeticii și la apariția unor reședințe regale dedicate vânătorii, adevărate monumente istorice. În același timp, vânătoarea devenea un cadru informal de întâlnire între suverani, diplomați, militari și invitați de rang înalt, unde deciziile importante se conturau adesea în afara protocolului oficial.

Bogăția documentară a volumului – imagini de epocă, arhive, relatări din presa vremii È™i memorii – reconstituie o lume dispărută, dar esenÈ›ială pentru înÈ›elegerea mecanismelor de putere È™i a stilului de viață al elitei româneÈ™ti. Este, în acelaÈ™i timp, o poveste despre natură, despre tradiÈ›ie È™i despre un mod de a trăi care îmbina eleganÈ›a cu strategia.



Evenimentul i-a avut ca invitați speciali pe Ovidiu Ionescu, Mugurel Drăgănescu și Dimitrie Sturdza, care au completat prin intervențiile lor perspectiva asupra temei abordate, subliniind atât valoarea documentară a lucrării, cât și relevanța sa pentru publicul contemporan.

Lansarea de astăzi nu a fost doar o prezentare de carte, ci o invitație la redescoperirea unei epoci în care gesturile, pasiunile și întâlnirile informale ale regilor spuneau, uneori, la fel de mult ca marile decizii oficiale.

Despre Cella Serghi s-a scris mult, atât în presa tradițională, cât și în mediul online, însă povestea sa rămâne una care merită redescoperită dincolo de clișeele biografice.

Născută în 1907, la ConstanÈ›a, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Serghi – pe numele real Cella Marcoff – a fost profund marcată de copilăria petrecută la malul mării. Atmosfera oraÈ™ului, prezenÈ›a constantă a mării È™i universul încărcat de istorie al locului au influenÈ›at decisiv sensibilitatea sa artistică. Refugiul din timpul Primului Război Mondial, care a rupt-o de acest spaÈ›iu, a lăsat urme adânci, transformând nostalgia mării într-un motiv recurent al operei sale, cel mai vizibil în romanul „Pânza de păianjen”, considerat în mare parte autobiografic.



Stabilită ulterior la BucureÈ™ti, urmează Facultatea de Drept È™i practică avocatura, experiență care îi oferă acces la o varietate de tipologii umane, valorificate mai târziu în scrierile sale. Debutul literar se produce în anii ’30, fiind susÈ›inut de nume importante ale literaturii române precum Camil Petrescu, Mihail Sebastian È™i Liviu Rebreanu. Integrează rapid cercurile literare ale epocii, frecventând mediile culturale ale revistei „Sburătorul” È™i publicând constant în reviste prestigioase. Opera sa, centrată adesea pe universul feminin, este apreciată pentru realismul È™i profunzimea psihologică a personajelor.

De-a lungul carierei, Cella Serghi își consolidează statutul de romancieră importantă, publicând volume care se bucură de succes și numeroase reeditări. Pe lângă creația originală, se remarcă și ca traducătoare, alegând autori care rezonează cu propriul său univers artistic. Scrisul său rămâne ancorat într-o viziune realistă, dar profund sensibilă, iar personajele sale feminine continuă să fascineze prin complexitate și autenticitate.

Un detaliu mai puÈ›in cunoscut, dar extrem de valoros pentru memoria culturală locală, poate fi descoperit astăzi în Sala DonaÈ›ii a Muzeul de Artă ConstanÈ›a, unde este expus portretul autoarei, realizat în 1941 de Magdalena Rădulescu. 



Magdalena Rădulescu, deÈ™i născută la Râmnicu Vâlcea, È™i-a petrecut o mare parte din copilărie la ConstanÈ›a, locul unde o cunoaÈ™te pe Cella Serghi. După anii de formare artistică petrecuÈ›i în FranÈ›a – unde intră în contact inclusiv cu Constantin BrâncuÈ™i – artista revine în România în anii ’30 È™i se stabileÈ™te la BucureÈ™ti. Aici, relaÈ›ia cu Cella Serghi se reia È™i se transformă într-o prietenie autentică.

Cele două petreceau mult timp împreună, într-un București efervescent, în care cultura, arta și viața socială se împleteau firesc. Plimbările prin Cișmigiu, însoțite de câinii pictoriței, întâlnirile din atelier și cercul comun de prieteni conturează o imagine vie a unei epoci în care elitele culturale interacționau constant. Cella Serghi (devenită Bogdan) era perfect integrată în acest high-life bucureștean, fiind conectată atât la mediul artistic, cât și la cel de business.

Magdalena Rădulescu și Cella Serghi în atelierul artistei
sursă imagine: Sammlung Willy Pragher | Staatsarchiv Freiburg – http://www.landesarchiv-bw.de

La Muzeul de Artă ConstanÈ›a a avut loc vernisajul unuia dintre cele mai inedite evenimente culturale ale acestei perioade: expoziÈ›ia „Miniatura Uzbekistanului: TradiÈ›ie È™i modernitate”, realizată în parteneriat cu Academia de Arte a Uzbekistanului È™i Institutul NaÈ›ional de Arte È™i Design Kamoliddin Bekhzod.

Deschisă în perioada 22–24 aprilie, expoziÈ›ia propune o incursiune rafinată într-un univers artistic mai puÈ›in cunoscut publicului din România, dar cu o tradiÈ›ie profundă È™i spectaculoasă. Lucrările expuse, semnate de artiÈ™ti contemporani uzbeci, reinterpretează miniatura È™i caligrafia într-o cheie modernă, păstrând în acelaÈ™i timp rigoarea È™i simbolistica formelor clasice. Rezultatul este un dialog vizual între trecut È™i prezent, între patrimoniu È™i expresie artistică actuală.


Older Posts

Ne vedem și pe YouTube

Follow me on Facebook

Created By SoraTemplates | Distributed by GooyaabiTemplates