facebook twitter youtube instagram
  • Home

Zetu Harrys

Apărare

Economie

Oameni

Blog

 ÃŽn anii ’30, în imediata apropiere a Cazinoului din Mamaia, societatea bucureÈ™teană Edilitatea ridica, după planurile arhitectului Ioan C. RoÈ™u, unul dintre cele mai moderne imobile ale litoralului: Blocul Edilitatea. Conceput ca un ansamblu de locuinÈ›e de vacanță, acesta a fost, de fapt, primul bloc de acest tip din Mamaia – un semn clar al transformării staÈ›iunii într-o destinaÈ›ie elitistă.


imagine de epocă din colecția Arhitect Radu Cornescu


imagine de epocă din colecÈ›ia Arhitect Radu Cornescu 

Imobilul, realizat în stil streamline deco, impresionează prin volumetria sa aerodinamică È™i liniile fluide. Balcoanele continue, rotunjite la colÈ›uri, creează acea imagine specifică „pachebotului”, foarte populară în arhitectura litoralului interbelic. FaÈ›adele sunt dezvoltate pe orizontală, cu registre clare È™i suprafeÈ›e netede, lipsite de ornamentaÈ›ie excesivă, unde estetica derivă din funcÈ›ionalitate. Retragerile succesive ale nivelurilor superioare È™i terasele generoase accentuează ideea de relaxare È™i deschidere către mare.

Proiectul iniÈ›ial prevedea o clădire mult mai amplă, însă din considerente financiare lungimea acesteia a fost redusă semnificativ. Chiar È™i în această formă, blocul a rămas un reper arhitectural al epocii. Ulterior, imobilul a fost completat cu un restaurant cu terasă, decorat cu pergole art deco elegante, în centrul căreia se afla simbolica roză a vânturilor – un detaliu care întărea legătura cu universul marin.

Destinul clădirii reflectă, însă, transformările istorice ale României. După naÈ›ionalizare, în anii ’50, Blocul Edilitatea devine Școală de Pescuit, pentru ca în anii ’60, la propunerea arhitectului Cezar Lăzărescu să devină hotelul Albatros.

Și o fotografie recentă:



La fel ca în cazul Socec È™i Cartea Românească, povestea Ig. Hertz începe ca tipografie È™i editură, evoluând treptat spre un concept mult mai complex: librărie È™i, în cele din urmă, un veritabil department store – o formulă extrem de modernă pentru România anilor ’20.


Sala de vânzări de la subsol, cu vederea spre stradă

Momentul definitoriu vine în 1927, odată cu inaugurarea noului sediu de pe strada Râureanu din BucureÈ™ti. Clădirea, realizată în stil haussmannian, impresiona prin eleganță È™i monumentalitate: subsol, parter înalt, È™apte etaje È™i mansardă – o configuraÈ›ie tipică marilor magazine occidentale din acea perioadă, inspirată direct din modelul parizian.

 O recentă postare a celor de La MiÈ›a Biciclista în care spuneau că stabilimentul nu este pentru toată lumea È™i nici nu își doresc să fie, a stârnit o adevărată mânie proletară. Eu nu mă număr nici printre „susÈ›inătorii fideli È™i nici printre criticii la fel de fideli” (ca să citez postarea). Sunt câteva aspecte care nu îmi plac, dar în acleaÈ™i timp sunt un milion de motive pentru care ador acel loc.

Uitându-mă pe profilurile celor care o (re)pun pe Mița la stâlpul infamiei nu pot să nu observ că e vorba de tot felul de așa ziși artiști, tot felul de personaje dubioase, majoritatea din mizerabila sferă (neo)comunistă. Oameni care în viața lor nu au clădit nimic spiritual, nu au construit nimic fizic.
E normal ca un loc, un grup, o experiență să nu fie pentru toată lumea. Avem standarde diferite, gândiri diferite, educaÈ›ii diferite. Și da unele sunt superioare altora. It's just facts. E normal să nu ne placă aceleaÈ™i lucruri, aceleaÈ™i tipuri de artă. Spre exemplu eu rămân credincios crezului meu că 90% dintre arta modernă e o mizerie. Dar nu am să cer niciodată să fie interzisă sau să fie boicotate expoziÈ›iile. To each his own. Not my cup of tea...nu mă duc. Marele Orson Welles spunea: „The enemy of art is the absence of limitations!”.
Dar dincolo de toate aceste aspecte mai mult sau mai puțin subiective, rămân lucrurile concrete. Iar ceea ce face Edmond Niculușcă acolo trebuie să fie un exemplu pentru mulți antreprenori. Să le luăm punctual:
-O ruină a devenit un icon al Bucureștiului
-Decorațiunile tematice de pe fațadă se bat de la egal cu ce vedem
prin Roma, Paris, Londra sau New York
-ÃŽntregul concept de la design la marketing este de nota 10
-Bucătăria este de nota 10 cu produse autentic franțuzești
-De puțin timp a demarat lucrările de reconstrucție a emblematicului cinematograf Marconi aducând specialiști care au lucrat la restaurarea celebrei Notre-Dame
Iar astea sunt fapte concrete care vorbesc de la sine.
P.S. - nu e nimic rău în a fi elitist, sau cum spun unii cu răutate – „snob”.
Cheers! From the rooftops of Mița, with love!





În 1916, inginerul Grigore Popescu demara procesul de sistematizare a unei suprafețe de aproximativ 7 hectare în București, zonă care avea să devină cunoscută sub numele de Domenii. Proiectul a fost gândit ca un cartier rezidențial modern pentru acea perioadă, iar începând cu 1919 loturile au fost scoase la vânzare, fiind destinate construcției de locuințe individuale.

ÃŽn deceniile următoare, zona s-a dezvoltat armonios, reunind imobile realizate în stiluri arhitecturale diverse – de la neoromânesc È™i art deco, până la modernism È™i influenÈ›e mediteraneene. Această varietate a contribuit la conturarea unui ansamblu urban cu o identitate distinctă È™i o valoare arhitecturală remarcabilă.

Un exemplu reprezentativ este imobilul construit în 1934 pe strada Alexandru Constantinescu nr. 41, la inițiativa profesorului Marin Chiritescu-Arva. Clădirea, proiectată de arhitectul Alexandru Zamfiropol, se remarcă prin soluțiile moderne pentru acea epocă: parcare subterană, trei niveluri și o terasă circulabilă, elemente care indică o viziune avansată asupra confortului urban.



Elementul dominant al fațadei este turnul central semicilindric, tratat ca un volum vertical puternic accentuat, prevăzut cu o scară iluminată natural printr-o succesiune de ferestre orizontale. Acest tip de rezolvare este specific modernismului interbelic, unde funcționalul devine expresie estetică. Linia curbată contrastează elegant cu volumele laterale rectangulare, creând un joc echilibrat între geometrie și fluiditate.

FaÈ›adele sunt lipsite de ornamentaÈ›ie inutilă, fiind definite de suprafeÈ›e netede, tencuite, È™i de registre orizontale marcate prin balcoane continue È™i ferestre alungite. Balcoanele rotunjite de pe colÈ›uri, împreună cu parapetele pline, trimit discret către influenÈ›e art deco È™i streamline moderne, inspirate din arhitectura navală – un stil foarte popular în perioada interbelică.

Se remarcă și detalii funcționale avansate pentru acea vreme:

  • parter înalt, probabil destinat accesului generos È™i unor funcÈ›iuni comune;
  • acces principal bine marcat axial;
  • volumetrie aerisită, cu retrageri È™i terase;
  • iluminare naturală abundentă, datorită suprafeÈ›elor vitrate mari.

În ansamblu, clădirea semnată de Alexandru Zamfiropol se înscrie clar în registrul modernismului matur din București, fiind un exemplu de arhitectură funcționalistă elegantă, unde estetica derivă direct din structură și utilitate. Este genul de imobil care confirmă ambiția cartierului Domenii de a deveni, încă din perioada interbelică, un laborator urban al noilor idei arhitecturale.

Marin Chiritescu-Arva a fost un agronom de prestigiu, format la Berlin și Königsberg, membru al mai multor organizații științifice internaționale, inclusiv Academia Cehoslovacă de Agricultură, Asociația Internațională pentru Știința Solului și Societatea Britanică pentru Progresul Științei. Cariera sa promițătoare a fost însă curmată prematur, acesta stingându-se din viață în 1935, la doar 45 de ani.

 ÃŽntre 30 aprilie È™i 3 mai, Festival du Bonheur a revenit la Complex Enigma cu ediÈ›ia aniversară cu numărul 10, aducând în prim-plan o combinaÈ›ie de gastronomie, muzică È™i atmosferă de vacanță.


 Retromobil Club România – filiala ConstanÈ›a a organizat È™i în acest an evenimentul „Retroparada Primăverii 2026”, o întâlnire dedicată pasionaÈ›ilor È™i iubitorilor de automobile de epocă.

După ce, în data de 1 mai, participanÈ›ii au parcurs un tur al litoralului, ediÈ›ia din acest an a continuat cu un „static display” organizat în faÈ›a Grand Hotel Rex, unde publicul a avut ocazia să admire de aproape vehiculele expuse.



EnergoNuclear, compania controlată integral de Nuclearelectrica (SNN), a semnat la Washington un contract de împrumut în valoare de 57,2 milioane de dolari cu Exim Bank US, instituția financiară guvernamentală americană specializată în susținerea proiectelor strategice internaționale.

Împrumutul este garantat de Nuclearelectrica, iar subsidiara europeană a JPMorgan Chase a avut rolul de agent de documentare. Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea serviciilor de inginerie și management de proiect aferente dezvoltării unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.



Serviciile vor fi asigurate de compania americană Sargent & Lundy, un nume cu tradiție în domeniul energiei, fondată în 1891 și recunoscută la nivel global pentru expertiza sa în proiecte de infrastructură energetică, inclusiv centrale nucleare. De-a lungul timpului, compania a fost implicată în proiectarea și consultanța pentru zeci de reactoare nucleare din Statele Unite și din alte țări, contribuind la dezvoltarea standardelor moderne de siguranță și eficiență în industrie. Experiența acumulată în peste un secol de activitate face din Sargent & Lundy un partener strategic pentru proiecte complexe, precum extinderea capacităților nucleare din România.

Acest acord reprezintă un nou pas în consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite în domeniul energiei. Dezvoltarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă este considerată un proiect major pentru securitatea energetică regională, contribuind la creșterea capacității de producție de energie curată și la reducerea dependenței de surse externe.

 La Muzeul de Artă ConstanÈ›a a avut loc vernisajul expoziÈ›iei de grup „RO”, un proiect artistic cu tradiÈ›ie, ajuns deja la a È™aptea ediÈ›ie È™i prezentat de-a lungul timpului în muzee È™i galerii din întreaga È›ară.

Evenimentul a reunit lucrări de pictură, grafică și sculptură semnate de artiști contemporani, reprezentativi pentru diverse medii culturale și etnice. Expoziția propune o formulă deschisă și dinamică, în care fiecare ediție aduce noi combinații și perspective, construind un dialog vizual între stiluri, generații și identități.


Older Posts

Ne vedem și pe YouTube

Follow me on Facebook

Created By SoraTemplates | Distributed by GooyaabiTemplates