Construit în prima linie la mare, chiar între cluburile de top din stațiunea Mamaia, imobilul cunoscut deja drept „blocul milionarilor și vedetelor” domină skyline-ul din Mamaia Nord prin cele 18 etaje ale sale. Proiectul dezvoltat de Alpha Builders a devenit rapid un reper al zonei, atât prin poziționare, cât și prin profilul rezidenților.

În acest imobil și-au achiziționat deja locuințe nume cunoscute precum Codin Maticiuc, Antonia, Alex Velea, Matei Dima, Inna, Simona Halep sau Selly, consolidând imaginea proiectului ca un pol al lifestyle-ului premium de pe litoral.

La nivel de facilități, clădirea promite un standard ridicat: sală de fitness, restaurant, salină, spa și o piscină semiolimpică, toate integrate într-un concept care urmărește să ofere o experiență completă, nu doar un simplu spațiu de locuit.

Zona în care se află acest imobil a cunoscut o dezvoltare accelerată în perioada mandatelor fostului primar Radu Mazăre, a cărui viziune a transformat Mamaia într-una dintre cele mai căutate destinații de clubbing din Europa de Est. În acei ani, stațiunea atrăgea artiști și celebrități internaționale, iar energia locului era comparabilă cu marile destinații estivale europene și americane.

Astăzi, percepția este diferită pentru mulți dintre cei care au trăit acea perioadă. Lipsa unei direcții clare și a unei strategii coerente a dus la o scădere a atractivității stațiunii, care a făcut un uriaș pas înapoi.

În acest context, proiecte private precum Marina Tower sau dezvoltările realizate de One United Properties, alături de cluburile care au reușit să reziste, devin esențiale pentru menținerea unui anumit standard și pentru păstrarea spiritului care a definit cândva Mamaia. Rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor fi suficiente pentru a susține renașterea stațiunii, până când se va reuși schimbarea actualei administrații locale.

 În Mamaia Nord, chiar în zona cluburilor, lucrările avansează vizibil la unul dintre cele mai ambițioase proiecte rezidențiale de pe litoral. One United Properties a început construcția celui de-al treilea imobil din cadrul ansamblului, marcând o nouă etapă în extinderea prezenței sale în această zonă intens dezvoltată.

Noul bloc, cu un regim de înălțime de 9 etaje, este edificat pe amplasamentul fostului proiect Blue Beach Studios. Prin această intervenție, zona capătă nu doar un nou proiect, ci și o schimbare de paradigmă în ceea ce privește calitatea construcțiilor.

Planurile dezvoltatorului merg însă mai departe. Ansamblul urmează să fie extins cu imobile de până la 12 etaje, ceea ce va transforma proiectul într-un reper urban major pentru Mamaia Nord, atât ca volum, cât și ca impact vizual și funcțional.

Prezența One United pe litoral poate fi considerată un pas important înainte pentru piața imobiliară locală. Dezvoltatorul este cunoscut pentru standardele ridicate de arhitectură, design și execuție, validate deja în proiectele din București, unde a impus un anumit nivel de calitate și coerență urbană. Aducerea acestui tip de abordare în Mamaia Nord ar putea contribui la o maturizare a pieței și la o repoziționare a zonei dincolo de dezvoltările rapide și adesea inegale din ultimii ani.

Rămâne de văzut în ce măsură acest proiect va influența și restul investițiilor din zonă, dar semnalul este clar: litoralul începe să atragă jucători care vin cu o altă viziune asupra dezvoltării urbane.

De ceva timp, pe platforma fostului Abatorul de Export Constanța se lucrează intens, într-un șantier care începe să schimbe vizibil dinamica unei zone industriale cu o încărcătură istorică importantă pentru oraș.

 Luni, 20 aprilie 2026, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a avut loc vernisajul expoziției „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă”, organizată sub egida Consiliul Județean Constanța, în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

 Turiștii care vor alege anul acesta stațiunea Mamaia Nord au un motiv în plus de bucurie. Lucrările la noul hipermarket Kaufland avansează într-un ritm susținut, iar proiectul începe deja să prindă contur.

Structura clădirii este finalizată, iar în această perioadă se montează pereții exteriori, semn că investiția intră într-o etapă vizibilă și rapidă de dezvoltare.

Proiectul prevede un hipermarket cu regim de înălțime parter și etaj parțial, completat de un acoperiș de tip green roof, o parcare generoasă și o zonă de grill, gândită pentru confortul clienților.

Rămâne de văzut dacă în interior va fi amenajată și o galerie comercială, ceea ce ar transforma această investiție într-un punct de atracție și mai important pentru zonă.

 În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în parcul aflat lângă Cercul Militar – actualul parc al Primăriei – au fost construite două buncăre, martori tăcuți ai unei epoci marcate de teamă și incertitudine.

Unul dintre acestea, de dimensiuni reduse, este folosit astăzi de Teatrul Fantasio ca spațiu de depozitare. Cel de-al doilea însă, mult mai complex, a fost abandonat și este în prezent îngropat în uitare.

Acest al doilea buncăr avea o dimensiune mult mai mare. Dispune de cinci camere și două toalete, o intrare principală și o ieșire de urgență, semn că era gândit pentru utilizare intensă și pentru situații critice.

Există indicii că ar putea avea un al doilea nivel subteran sau, cel puțin, un tunel suplimentar de evacuare. În interior, lângă intrarea principală, se află un puț, astăzi acoperit cu pietre. Se spune că acesta ar comunica printr-un tunel cu o ieșire situată în apropierea Primăriei, sugerând o rețea subterană mai amplă decât se cunoaște oficial.

Astăzi, acest loc încărcat de istorie rămâne nevalorificat, ascuns sub straturi de nepăsare, deși ar putea deveni un punct important de interes pentru memoria orașului.

Mai jos aveți câteva imagini realizate acum 7 ani, înainte ca buncărul să fie sigilat.

 În vremuri în care lumea pare tot mai fragmentată, iar România resimte din plin tensiunile și incertitudinile unei epoci complicate, nevoia de repere autentice devine mai puternică decât oricând. Nu este doar o nevoie politică, ci una profund morală și spirituală. În astfel de momente, istoria ne arată că națiunile nu se salvează doar prin strategii și calcule, ci prin simboluri vii, prin unitate și prin puterea exemplului.

De-a lungul celor mai grele încercări, Coroana Română a fost un far călăuzitor. Sub domnia lui Carol I al României, România și-a câștigat independența și a pus bazele statului modern. Prin viziunea și sacrificiul lui Ferdinand I al României, Întregitorul, s-a realizat Marea Unire, momentul fondator al României moderne. În perioada lui Carol al II-lea al României, cultura și artele au cunoscut un sprijin semnificativ, fiind încurajate și dezvoltate ca expresie a identității naționale. Iar în timpul lui Mihai I al României, țara a găsit demnitate chiar și în cele mai întunecate momente ale istoriei sale recente. Coroana nu a însemnat doar putere, ci mai ales responsabilitate, sacrificiu și credință în destinul acestui popor.

Astăzi, într-un climat dominat de dezbinare și neîncredere, apelul la reconciliere în sânul Familiei Regale capătă o importanță care depășește orice dispută personală. O împăcare între Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei a României, și Alteța Sa Principele  Nicolae al României, ar însemna mai mult decât o rezolvare a unei tensiuni interne. Ar fi un semnal puternic pentru întreaga societate românească: că unitatea este posibilă, că iertarea este mai puternică decât orgoliul și că viitorul poate fi construit doar împreună.

Principele Nicolae nu este doar un nume legat de trecut, ci o prezență activă în România de astăzi. Prin activitatea desfășurată în cadrul fundației sale, Alteța Sa promovează valorile și fundamentele românești, susține educația, implicarea civică și respectul pentru tradiție. Proiectele dedicate tinerilor, comunităților locale și patrimoniului național arată o viziune clară: aceea de a construi punți între generații și de a reda încrederea într-un viitor ancorat în identitate și responsabilitate.

Alături de el, familia pe care o reprezintă astăzi devine un model de echilibru și normalitate, o expresie a valorilor creștine pe care s-a clădit dintotdeauna acest neam. Într-o lume în care aceste valori sunt adesea puse sub semnul întrebării, astfel de exemple capătă o forță simbolică aparte.

Nu este întâmplător că apelul la reconciliere este susținut de nume importante ale culturii și societății românești. Prezența unor personalități precum Victor Rebengiuc, Silvia Coflescu și Mariana Mihuț, repere culturale și artistice ale României, arată că acest demers depășește sfera unui simplu curent de opinie. Li se alătură figuri precum Marius Oprea, dar și numeroși intelectuali, artiști și oameni de cultură care înțeleg că unitatea simbolică a Coroanei poate avea un impact real asupra societății.

Acest îndemn nu este despre trecut, ci despre viitor. Este despre șansa unei națiuni de a-și regăsi echilibrul, de a depăși clivajele și de a redescoperi ceea ce o unește. Într-o epocă în care conflictele par să domine, gesturile de reconciliere devin acte de curaj și de leadership autentic.

România are nevoie astăzi de astfel de gesturi. Are nevoie de modele, de coerență și de speranță. Iar Coroana Română, prin istoria și simbolistica sa, poate oferi din nou acea lumină care să ghideze pașii unei societăți aflate la răscruce.

Petiția poate fi semnată aici:

Scrisoare Deschisă Custodelui Coroanei Române Margareta a României Pentru Reconcilierea cu Principele Nicolae - Petitieonline.com

Decizia de a interzice accesul spectatorilor în Sala Sporturilor din Constanța scoate la suprafață o problemă veche, ignorată prea mult timp. În urma controlului efectuat de Protecția Consumatorilor, au fost identificate degradări serioase: crăpături în structură, bucăți de tencuială căzute și un subsol inundat. Deși competițiile sportive pot continua temporar, acest lucru se face cu riscuri asumate și cu informarea organizatorilor asupra stării clădirii.

Pentru a înțelege situația actuală, trebuie să ne întoarcem în anii ’30, când în grădina Beledie s-a decis construirea unui teatru și a unui ștrand. Alegerea locației nu a fost întâmplătoare: în zonă exista un izvor, care avea să influențeze decisiv evoluția ulterioară a amplasamentului.

 În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în apropiere au fost construite două buncăre, nu e clar dacă au fost construite de armată împreună cu militarii germani, sau de către CFR. Acestea au afectat cursul natural al izvorului și unul a fost parțial inundat încă de la început. După instaurarea regimului comunist, din cauza problemelor constante generate de apă, ștrandul a fost desființat și îngropat. Unul dintre buncăre a fost transformat în centrală termică, iar celălalt, mult mai mare, în ciuda faptului că era afectat de infiltrații, a fost inclus în structura noii săli polivalente.

Clădirea, inaugurată în 1958, a fost proiectată de Romeo Belea într-un stil modernist, inspirat de tendințele arhitecturale de la finalul anilor ’30. În fața acesteia se află statuia „Aruncătorul cu discul”, realizată de Boris Caragea, iar pe fațadă au fost montate, în anii ’60, două basoreliefuri intitulate „Tineri sportivi”, semnate de Zoia Băicoianu.

Problema majoră este că infiltrațiile cauzate de izvor au continuat să afecteze subsolul clădirii de-a lungul decadelor. Deși situația era cunoscută, nu au fost luate măsuri eficiente. Astăzi, consecințele sunt vizibile: structura este afectată, iar imaginile făcute publice de Horia Constantinescu indică un nivel avansat de degradare.