O recentă postare a celor de La Mița Biciclista în care spuneau că stabilimentul nu este pentru toată lumea și nici nu își doresc să fie, a stârnit o adevărată mânie proletară. Eu nu mă număr nici printre „susținătorii fideli și nici printre criticii la fel de fideli” (ca să citez postarea). Sunt câteva aspecte care nu îmi plac, dar în acleași timp sunt un milion de motive pentru care ador acel loc.

Cheers! From the rooftops of Mița, with love!

În 1916, inginerul Grigore Popescu demara procesul de sistematizare a unei suprafețe de aproximativ 7 hectare în București, zonă care avea să devină cunoscută sub numele de Domenii. Proiectul a fost gândit ca un cartier rezidențial modern pentru acea perioadă, iar începând cu 1919 loturile au fost scoase la vânzare, fiind destinate construcției de locuințe individuale.

În deceniile următoare, zona s-a dezvoltat armonios, reunind imobile realizate în stiluri arhitecturale diverse – de la neoromânesc și art deco, până la modernism și influențe mediteraneene. Această varietate a contribuit la conturarea unui ansamblu urban cu o identitate distinctă și o valoare arhitecturală remarcabilă.

Un exemplu reprezentativ este imobilul construit în 1934 pe strada Alexandru Constantinescu nr. 41, la inițiativa profesorului Marin Chiritescu-Arva. Clădirea, proiectată de arhitectul Alexandru Zamfiropol, se remarcă prin soluțiile moderne pentru acea epocă: parcare subterană, trei niveluri și o terasă circulabilă, elemente care indică o viziune avansată asupra confortului urban.

Marin Chiritescu-Arva a fost un agronom de prestigiu, format la Berlin și Königsberg, membru al mai multor organizații științifice internaționale, inclusiv Academia Cehoslovacă de Agricultură, Asociația Internațională pentru Știința Solului și Societatea Britanică pentru Progresul Științei. Cariera sa promițătoare a fost însă curmată prematur, acesta stingându-se din viață în 1935, la doar 45 de ani.

 Între 30 aprilie și 3 mai, Festival du Bonheur a revenit la Complex Enigma cu ediția aniversară cu numărul 10, aducând în prim-plan o combinație de gastronomie, muzică și atmosferă de vacanță.

 Retromobil Club România – filiala Constanța a organizat și în acest an evenimentul „Retroparada Primăverii 2026”, o întâlnire dedicată pasionaților și iubitorilor de automobile de epocă.

EnergoNuclear, compania controlată integral de Nuclearelectrica (SNN), a semnat la Washington un contract de împrumut în valoare de 57,2 milioane de dolari cu Exim Bank US, instituția financiară guvernamentală americană specializată în susținerea proiectelor strategice internaționale.

Împrumutul este garantat de Nuclearelectrica, iar subsidiara europeană a JPMorgan Chase a avut rolul de agent de documentare. Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea serviciilor de inginerie și management de proiect aferente dezvoltării unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Serviciile vor fi asigurate de compania americană Sargent & Lundy, un nume cu tradiție în domeniul energiei, fondată în 1891 și recunoscută la nivel global pentru expertiza sa în proiecte de infrastructură energetică, inclusiv centrale nucleare. De-a lungul timpului, compania a fost implicată în proiectarea și consultanța pentru zeci de reactoare nucleare din Statele Unite și din alte țări, contribuind la dezvoltarea standardelor moderne de siguranță și eficiență în industrie. Experiența acumulată în peste un secol de activitate face din Sargent & Lundy un partener strategic pentru proiecte complexe, precum extinderea capacităților nucleare din România.

Acest acord reprezintă un nou pas în consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite în domeniul energiei. Dezvoltarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă este considerată un proiect major pentru securitatea energetică regională, contribuind la creșterea capacității de producție de energie curată și la reducerea dependenței de surse externe.

 La Muzeul de Artă Constanța a avut loc vernisajul expoziției de grup „RO”, un proiect artistic cu tradiție, ajuns deja la a șaptea ediție și prezentat de-a lungul timpului în muzee și galerii din întreaga țară.

Evenimentul a reunit lucrări de pictură, grafică și sculptură semnate de artiști contemporani, reprezentativi pentru diverse medii culturale și etnice. Expoziția propune o formulă deschisă și dinamică, în care fiecare ediție aduce noi combinații și perspective, construind un dialog vizual între stiluri, generații și identități.

S-a semnat contractul pentru achiziția a 12 trenuri cu hidrogen, un pas important pentru modernizarea transportului feroviar din România și pentru reducerea dependenței de materialul rulant diesel pe liniile neelectrificate.

Acordul a fost încheiat cu Alstom, iar trenurile livrate vor fi din gama Coradia Stream H, unele dintre cele mai moderne unități de acest tip din Europa. Acestea folosesc tehnologia hidrogenului pentru a produce energie, oferind o alternativă mai curată și mai eficientă pentru rutele unde electrificarea nu este încă realizată.

Noile trenuri vor deservi mai multe rute esențiale pentru sudul țării, contribuind la o mai bună conectivitate regională. Printre acestea se numără legăturile București – Pitești (cu extindere spre Piatra Olt și Craiova), București – Aeroportul Henri Coandă, București – Târgoviște și București – Curtea de Argeș. Practic, vorbim despre un nucleu de trasee care leagă capitala de orașe importante din jurul său.

Din punct de vedere tehnic, trenurile pot atinge viteze de până la 160 km/h și beneficiază de autonomie extinsă, fiind proiectate pentru exploatare eficientă pe distanțe medii fără infrastructură electrică. Ele vor înlocui treptat trenurile diesel, aducând un plus de confort, fiabilitate și sustenabilitate.

Valoarea contractului este de 1,617 miliarde lei (fără TVA), iar acesta include și mentenanța pe o perioadă de 15 ani, ceea ce sugerează nu doar o investiție punctuală, ci un angajament pe termen lung pentru modernizarea flotei feroviare din România.

 La Biblioteca Județeană Ioan N. Roman a avut loc lansarea volumului „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945”, semnat de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu, apărut la Editura Humanitas.

Evenimentul a reunit autori, invitați din mediul academic și public interesat de istoria recentă, în cadrul unei discuții dedicate temelor abordate în volum. Alături de autori au intervenit Georgiana Țăranu, profesor la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța, și Costin Scurtu, muzeograf și șef al filialei constănțene a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”. Discuția a fost moderată de managerul bilbiotecii, Amelia Stănescu.