În serile în care Bucureștiul pare să alerge fără oprire printre claxoane, terase și agitație, există încă locuri capabile să încetinească timpul. Un astfel de spațiu este acum Mița Biciclista, transformată pentru prima dată într-un veritabil refugiu dedicat artei contemporane.

NUMAI PICTURA, prima ediție a seriei „Colecționarii”, propune o amplă incursiune în arta românească a ultimelor trei decenii, desfășurată în șase încăperi ale casei, sub coordonarea curatorială a lui Erwin Kessler. Totul pornește din colecția lui Daniel Ștefănică, un om care a ales să construiască discret, vreme de 30 de ani, un patrimoniu impresionant de lucrări postrevoluționare. 

Atmosfera este amplificată de intervenția arhitecturală și scenografia realizate de Attila Kim, care reușesc să pună în valoare fiecare sală fără artificii inutile. Rareori ai sentimentul atât de clar că spațiul și lucrările ajung să respire împreună.

Întregul proiect este remarcabil. Îl recomand nu doar cu entuziasm, ci aproape cu insistență. Este una dintre acele experiențe culturale care rămân cu tine mult timp după ce ai părăsit ultima încăpere.

Bucuria mea a fost cu atât mai mare când am descoperit prezența unor artiști constănțeni extraordinari. Gili Mocanu continuă să confirme forța unei voci artistice imposibil de ignorat. Absolvent al Universității Naționale de Arte din București în 1999, autor al memorabilei expoziții „Gili a murit” și laureat al premiului „Margareta Sterian”, acordat de Muzeul Național de Artă al României în 2004, el rămâne una dintre figurile esențiale ale scenei contemporane românești.

Deosebit de emoționantă a fost și întâlnirea cu lucrările semnate de Ecaterina Vrana (1969–2019), despre care am aflat cu mulți ani în urmă prin intermediul regretatei Doina Pauleanu. Revederea universului ei vizual a avut ceva profund personal și tulburător. 

Dintre toate piesele prezentate, câteva au rămas însă puternic întipărite în memorie: „Studio Visit” de Roman Tolici, „Impermanența” de George Anghelescu și „Vanitas” de Ștefan Ungureanu. Sunt creații care  îți schimbă ritmul interior și felul în care rămâi în tăcere câteva clipe după întâlnirea cu ele.

Așa că mergeți. Mergeți, mergeți, mergeți să vedeți această primă parte din ceea ce se anunță a fi începutul unei serii spectaculoase.

 Florin Mocanu își continuă parcursul artistic printr-o serie de explorări recente care marchează o evoluție vizibilă în direcția rafinării compoziției abstracte și a relației dintre culoare, formă și energie vizuală. Lucrările sale recente par să se desprindă de ideea de suprafață deschisă, orientând privirea către un nucleu concentrat al imaginii, acolo unde tensiunea cromatică devine principala sursă de expresie.

Vernisajul a adus împreună privitori, artiști și iubitori de artă contemporană într-un spațiu în care dialogul vizual a fost completat de cel al interpretărilor personale. Atmosfera a fost una de contemplare activă, în care fiecare lucrare a funcționat ca un punct de pornire pentru reflecție, mai degrabă decât ca un simplu obiect de expus.

 Într-o atmosferă încărcată de nostalgie și interes pentru istoria Dobrogei, Muzeul de Artă Populară Constanța a găzduit vernisajul expoziției „Portul popular românesc și școala dobrogeană”, eveniment care a reunit oameni de cultură, colecționari și iubitori ai patrimoniului tradițional.

 În atmosfera festivă a „Zilelor Constanței”, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a devenit, pentru câteva ore, un spațiu al memoriei culturale și al dialogului despre identitatea orașului. Evenimentul dedicat culturii scrise constănțene a reunit scriitori, editori, bibliotecari și iubitori de literatură, într-o întâlnire care a readus în prim-plan poveștile, istoria și spiritul vechiului Tomis.

Manifestarea a debutat cu lansarea celui mai recent număr al revistei „Biblion”, prilej de dialog despre rolul publicațiilor culturale și al bibliotecilor în păstrarea identității locale. Invitații prezenți au vorbit despre importanța culturii scrise într-o societate aflată într-o continuă transformare, iar publicul a avut ocazia să descopere noile materiale editoriale și proiectele culturale promovate de bibliotecă.

 În ciuda furtunii care a cuprins orașul spre seară, Galeria de Artă din Constanța a fost neîncăpătoare. Artiști, iubitori de artă, oameni de cultură și public de toate vârstele au ales să fie prezenți la vernisajul expoziției colective „Constanța – memorie și identitate”, un eveniment care a marcat nu doar apropierea Zilei Constanței, ci și revenirea simbolică acasă a UAPR Filiala Constanța 1. Atmosfera a fost una vibrantă, încărcată de emoție și bucuria reîntâlnirii într-un spațiu care, după ani de absență, și-a redeschis porțile pentru comunitatea artistică locală.

 Marți seară, eleganța Cazinoului din Constanța a devenit cadrul unei întâlniri literare speciale, dedicate scriitoarei Doina Ruști și celui mai nou roman al său, „Nas de bulgar”, apărut în 2026 la Editura Humanitas. Evenimentul, desfășurat de la ora 18.00, a reunit cititori, oameni de cultură și iubitori de literatură contemporană într-o atmosferă caldă și rafinată, în care poveștile, muzica și dialogul s-au împletit firesc.

Întâlnirea a făcut parte din turneul național de promovare al romanului și s-a desfășurat sub genericul „5 povești”, concept care a adus în fața publicului istorii inspirate din memoria urbană, întâmplări dramatice și pasionale, episoade de viață și reflecții despre identitate și iubire. Deși legate de universul romanului „Nas de bulgar”, poveștile prezentate în cadrul serii nu au reprezentat fragmente din acțiunea cărții, ci mai degrabă punți emoționale și culturale către temele profunde explorate de autoare.

Doina Ruști a vorbit despre geneza volumului și despre felul în care memoria colectivă, migrațiile și miturile sudului balcanic pot deveni material literar viu. Dialogul cu publicul a fost completat de intervențiile invitaților speciali: Mircea Solcanu, Carmen Paraschivescu, Emil Tatu și Alina Cristea, fiecare aducând perspective diferite asupra literaturii, emoției și identității. Momentele muzicale susținute la pian de Elena Gatcin au adăugat serii o notă de sensibilitate și eleganță.

 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a găzduit, pe 19 mai, lansarea volumului „Istorii uitate. Dobrogea în strâmtoarea Secolului XX”, semnat de Lucian Țugui, într-un eveniment care a adus împreună istorici, oameni de cultură, scriitori și iubitori ai trecutului dobrogean. Începând cu ora 16:30, sala bibliotecii a devenit spațiul unei incursiuni în episoade mai puțin cunoscute ale istoriei regiunii, prezentate prin cercetarea atentă și pasiunea autorului pentru documentele de arhivă.

Publicat anul trecut la Editura Ex Ponto, sub egida Centrului Cultural „Jean Bart” Tulcea, volumul propune o serie de studii și articole dedicate unor momente tensionate și unor personaje controversate din Dobrogea începutului de secol XX. Lucian Țugui readuce în atenție povești uitate despre administrația tulceană refugiată la Chilia în timpul războiului româno-bulgar, despre haosul și nesiguranța generate de Primul Război Mondial, dar și despre destinele evreilor dobrogeni în contextul acelor ani dificili.

 Ieri spuneam că în curând vor începe lucrările de restaurare ale fostului Hotel Ambasador din București, care va fi transformat în The Julius. Ei bine, astăzi lucrările au început deja, marcând oficial intrarea clădirii într-un nou capitol al existenței sale.

Inaugurat în 1937, hotelul a devenit rapid unul dintre simbolurile luxului bucureștean din perioada interbelică. Parterul era organizat în jurul unui lobby elegant al recepției, care separa cele două zone principale ale clădirii. În partea dreaptă se aflau restaurantul și barul, spații animate de atmosfera cosmopolită a capitalei de atunci. În stânga funcționa showroom-ul auto Nash, o combinație care reflecta perfect fascinația epocii pentru modernitate, tehnologie și stil de viață occidental.

Clădirea rămâne astfel un exemplu relevant pentru transformările urbane ale București, unde eleganța interbelică și ambițiile modernizării s-au întâlnit într-un mod foarte vizibil în arhitectura hotelieră.

După finalizarea restaurării, hotelul va dispune de aproximativ 160 de camere, suite și studiouri, ultimele fiind prevăzute cu chicinetă. La etajul al unsprezecelea va funcționa un restaurant panoramic, completat de un private dining room, spații pentru conferințe și zone comerciale. Redeschiderea este programată pentru primăvara anului 2028 și va readuce imobilul în circuitul hotelier de top, ca reper al eleganței urbane contemporane.

Proiectul este parte din portofoliul The Julius, care continuă astfel direcția de revitalizare a clădirilor istorice din Europa Centrală. Va fi al doilea hotel al brandului inaugurat într-o clădire istorică, după proiectul din Praga, consolidând o tradiție de reconversie atentă a patrimoniului arhitectural în spații hoteliere moderne, fără a pierde caracterul original al locului.