Sportivii din cadrul Clubului Oyama Constanța au urcat din nou pe podium la cea de a 10-a ediție a Campionatului Open-ul Belgiei, ce a avut loc pe 18 aprilie 2026, la Charleroi, Belgia. La competiție au participat peste 150 de sportivi din diverse țări, iar lotul constănțean, format din 12 sportivi, a reușit să obțină 17 medalii și locuri fruntașe atât la competiția KATA, cât și KUMITE.

Performanțele remarcabile ale sportivilor noștri au fost rezultatul unui antrenament intens și a unei muncii asidue, caracterizate prin determinare și ambiție. Sportivii constănțeni au reușit să aducă rezultate remarcabile prin:

LOCUL I

 Pandele Nicoleta– Kata & Kumite

 Tatiuc Anastasia locul – Kata & Kumite

 Smarandache Teodor - Kumite

 Hijazi Fares- Kumite

 Cercel Cristina- Kumite

 Dobrin Stefania– Kata

LOCUL II

 Teodor Smarandache – Kata

 Cercel Cristina- Kata

 Iris Artamon - Kata & Kumite

 Hijazi Ibrahim - Kumite

 Mihai Mosoianu- Kata

 Cherim Alara- Kumite

LOCUL III

 Alexandru Mosoianu – Kata

 Cherim Alara– Kata

LOCUL IV

 Fares Hijazi - Kata

 Hijazi Ibrahim - Kata

Sensei Lidia Dobrin, președinte Club Sportiv Oyama Constanța, a subliniat importanța acestui concurs de prestigiu, afirmând că performanțele sportivilor sunt rezultatul unei munci asidue, cu antrenamente zilnice ce durează câteva ore. "Aceste rezultate excepționale sunt o dovadă a perseverenței și dedicării sportivilor noștri. Clubul Oyama se pregătește intens pentru Campionatul European de Karate Kyokushin, care va avea loc în luna mai la Varna, Bulgaria. Suntem încrezători că sportivii noștri vor continua să ne încânte cu performanțele lor și acolo.", a declarat sensei Dobrin. Echipa este antrenată de către Sensei Lidia Dobrin ( 3 dani) și Senpai Marius Burlacu ( 1 kyu). Continuăm să ne pregătim cu entuziasm pentru viitoarele competiții.

Mai multe detalii gasiti pe https://www.facebook.com/cluboyamaconstanta/ .

Astăzi, la Casa Titulescu, Fundația Europeană Titulescu a găzduit lansarea volumului „Regii României la vânătoare”, semnat de Narcis Dorin Ion, într-un eveniment care a adus împreună personalități din mediul academic, cultural și instituțional. Fundația, un reper al diplomației culturale românești, continuă astfel tradiția promovării valorilor istorice și a dialogului intelectual. În același spirit se înscrie și activitatea lui Adrian Năstase, moderatorul evenimentului, cunoscut și pentru contribuția sa culturală prin Muzeul Hărților și Cărții Vechi, o instituție unică în peisajul muzeal românesc.

Volumul lansat propune o incursiune într-un subiect mai puțin explorat al istoriei noastre: relația dintre regalitate și vânătoare. Cartea surprinde atât dimensiunea privată, cât și pe cea publică a acestui obicei aristocratic, practicat de cei patru regi ai României – Carol I al României, Ferdinand I al României, Carol al II-lea al României și Mihai I al României. Pentru aceștia, vânătoarea nu era doar un simplu hobby, ci un veritabil ritual social și politic, practicat atât pe Domeniile Coroanei, cât și pe moșiile marilor proprietari din țară.

Lucrarea evidențiază modul în care acest obicei, răspândit în întreaga Europă medievală și modernă, a contribuit în România la dezvoltarea cinegeticii și la apariția unor reședințe regale dedicate vânătorii, adevărate monumente istorice. În același timp, vânătoarea devenea un cadru informal de întâlnire între suverani, diplomați, militari și invitați de rang înalt, unde deciziile importante se conturau adesea în afara protocolului oficial.

Bogăția documentară a volumului – imagini de epocă, arhive, relatări din presa vremii și memorii – reconstituie o lume dispărută, dar esențială pentru înțelegerea mecanismelor de putere și a stilului de viață al elitei românești. Este, în același timp, o poveste despre natură, despre tradiție și despre un mod de a trăi care îmbina eleganța cu strategia.

Evenimentul i-a avut ca invitați speciali pe Ovidiu Ionescu, Mugurel Drăgănescu și Dimitrie Sturdza, care au completat prin intervențiile lor perspectiva asupra temei abordate, subliniind atât valoarea documentară a lucrării, cât și relevanța sa pentru publicul contemporan.

Lansarea de astăzi nu a fost doar o prezentare de carte, ci o invitație la redescoperirea unei epoci în care gesturile, pasiunile și întâlnirile informale ale regilor spuneau, uneori, la fel de mult ca marile decizii oficiale.

Despre Cella Serghi s-a scris mult, atât în presa tradițională, cât și în mediul online, însă povestea sa rămâne una care merită redescoperită dincolo de clișeele biografice.

Născută în 1907, la Constanța, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Serghi – pe numele real Cella Marcoff – a fost profund marcată de copilăria petrecută la malul mării. Atmosfera orașului, prezența constantă a mării și universul încărcat de istorie al locului au influențat decisiv sensibilitatea sa artistică. Refugiul din timpul Primului Război Mondial, care a rupt-o de acest spațiu, a lăsat urme adânci, transformând nostalgia mării într-un motiv recurent al operei sale, cel mai vizibil în romanul „Pânza de păianjen”, considerat în mare parte autobiografic.

Stabilită ulterior la București, urmează Facultatea de Drept și practică avocatura, experiență care îi oferă acces la o varietate de tipologii umane, valorificate mai târziu în scrierile sale. Debutul literar se produce în anii ’30, fiind susținut de nume importante ale literaturii române precum Camil Petrescu, Mihail Sebastian și Liviu Rebreanu. Integrează rapid cercurile literare ale epocii, frecventând mediile culturale ale revistei „Sburătorul” și publicând constant în reviste prestigioase. Opera sa, centrată adesea pe universul feminin, este apreciată pentru realismul și profunzimea psihologică a personajelor.

De-a lungul carierei, Cella Serghi își consolidează statutul de romancieră importantă, publicând volume care se bucură de succes și numeroase reeditări. Pe lângă creația originală, se remarcă și ca traducătoare, alegând autori care rezonează cu propriul său univers artistic. Scrisul său rămâne ancorat într-o viziune realistă, dar profund sensibilă, iar personajele sale feminine continuă să fascineze prin complexitate și autenticitate.

Un detaliu mai puțin cunoscut, dar extrem de valoros pentru memoria culturală locală, poate fi descoperit astăzi în Sala Donații a Muzeul de Artă Constanța, unde este expus portretul autoarei, realizat în 1941 de Magdalena Rădulescu. 

Magdalena Rădulescu, deși născută la Râmnicu Vâlcea, și-a petrecut o mare parte din copilărie la Constanța, locul unde o cunoaște pe Cella Serghi. După anii de formare artistică petrecuți în Franța – unde intră în contact inclusiv cu Constantin Brâncuși – artista revine în România în anii ’30 și se stabilește la București. Aici, relația cu Cella Serghi se reia și se transformă într-o prietenie autentică.

Cele două petreceau mult timp împreună, într-un București efervescent, în care cultura, arta și viața socială se împleteau firesc. Plimbările prin Cișmigiu, însoțite de câinii pictoriței, întâlnirile din atelier și cercul comun de prieteni conturează o imagine vie a unei epoci în care elitele culturale interacționau constant. Cella Serghi (devenită Bogdan) era perfect integrată în acest high-life bucureștean, fiind conectată atât la mediul artistic, cât și la cel de business.

La Muzeul de Artă Constanța a avut loc vernisajul unuia dintre cele mai inedite evenimente culturale ale acestei perioade: expoziția „Miniatura Uzbekistanului: Tradiție și modernitate”, realizată în parteneriat cu Academia de Arte a Uzbekistanului și Institutul Național de Arte și Design Kamoliddin Bekhzod.

Deschisă în perioada 22–24 aprilie, expoziția propune o incursiune rafinată într-un univers artistic mai puțin cunoscut publicului din România, dar cu o tradiție profundă și spectaculoasă. Lucrările expuse, semnate de artiști contemporani uzbeci, reinterpretează miniatura și caligrafia într-o cheie modernă, păstrând în același timp rigoarea și simbolistica formelor clasice. Rezultatul este un dialog vizual între trecut și prezent, între patrimoniu și expresie artistică actuală.

 Cu ocazia Ziua Națională a Bibliotecarului și a Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, Biblioteca Județeană Ioan N. Roman Constanța organizează un eveniment aparte: Gala de Excelență, o celebrare a celor care, prin strădania, pasiunea și implicarea lor, duc mai departe misiunea bibliotecii publice.

Evenimentul recompensează cei mai statornici cititori, dar onorează și activitatea remarcabilă a unor profesioniști dedicați ai instituției. Vor fi acordate cinci premii pentru cititori – de la cel mai mic cititor al bibliotecii, până la cel mai fidel cititor adult sau cel mai pasionat cititor din istoria Secției de Împrumut pentru adulți – precum și un premiu pentru voluntariat, destinat celor implicați în promovarea și organizarea activităților pentru tineri. De asemenea, vor fi oferite diplome bibliotecarilor pentru rezultate de excelență în organizarea evenimentelor culturale.

Gala de Excelență a Bibliotecii Județene Constanța este unul dintre cele mai importante evenimente din lumea bibliotecară locală, având ca scop promovarea lecturii și recunoașterea unei munci adesea discrete, dar esențiale pentru funcționarea unei societăți democratice. Biblioteca rămâne, în esență, un laborator al cunoașterii, un spațiu în care ideile se întâlnesc, se completează și dau naștere unei înțelegeri mai profunde a lumii.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 23 aprilie, de la ora 14:00, în sala de evenimente a bibliotecii, la sediul central de pe strada Mircea cel Bătrân nr. 104A, evenimentul fiind organizat cu sprijinul Consiliul Județean Constanța.

Instituită în 1995 la inițiativa UNESCO, Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor are rolul de a încuraja lectura și apropierea de instituțiile de cultură. Ulterior, în România, acestei sărbători i s-a adăugat și Ziua Bibliotecarului, ca formă de recunoaștere a unei profesii fundamentale pentru cultura națională.

Personal, mă bucur că această tradiție continuă. Este una dintre acele inițiative care construiesc, în timp, comunități și caractere. Mai mult decât atât, pentru mine are și o valoare aparte: în urmă cu aproximativ 30 de ani, în calitate de foarte tânăr cititor, am avut onoarea de a primi un astfel de premiu. Tocmai de aceea, știu cât de mult poate însemna un asemenea gest pentru un copil sau pentru un tânăr aflat la început de drum – poate fi scânteia care aprinde o pasiune pentru o viață întreagă.

 Ultimul lot al Drumului Expres Suceava–Siret are, de astăzi, constructor desemnat, ceea ce înseamnă că întregul proiect intră într-o nouă etapă de maturitate. Asocierea formată din FAR FOUNDATION SRL (lider) – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL – LINCOR TRANS SRL a câștigat licitația pentru proiectarea și execuția lotului 3 (Bălcăuți–Siret), cu o valoare de 1,228 miliarde lei, fără TVA.

Acest tronson, în lungime de 12,7 km, este unul strategic, fiind ultimul segment care închide conexiunea rapidă spre granița cu Ucraina. Contractul include nu doar infrastructura rutieră propriu-zisă, ci și modernizarea unui sector din DN2, precum și a unui segment din drumul M19 aflat pe teritoriul ucrainean – un detaliu rar întâlnit, care subliniază importanța transfrontalieră a proiectului.

Pentru finalizarea lucrărilor sunt prevăzute 42 de luni – 12 luni pentru proiectare și 30 pentru execuție. Pe traseu vor fi realizate două noduri rutiere majore (Siret Sud și Siret Nord), 12 structuri de artă, inclusiv un pod impresionant peste râul Siret, cu o lungime de 967 de metri, dar și un Centru de Întreținere și Coordonare.

În acest moment, toate cele trei loturi ale DEx Suceava–Siret, cu o lungime totală de 55,7 km, au constructori desemnați, ceea ce reprezintă un pas esențial spre realizarea unei legături rapide între nordul Moldovei și frontiera de est. Totuși, semnarea efectivă a contractelor depinde de finalizarea perioadei de contestații.

Legătura cu Autostrada A7 va fi asigurată prin tronsonul Pașcani–Suceava, deja atribuit, creând astfel un coridor continuu de mare viteză până la graniță.

Dincolo de dimensiunea economică, proiectul capătă și o importanță strategică în actualul context regional. Traseul dintre Pașcani și Siret este considerat infrastructură cu rol dual – civil și militar – esențială pentru mobilitate, logistică și conectivitate în proximitatea frontierei cu Ucraina. În acest context, asigurarea finanțării devine un element critic pentru implementarea rapidă a întregului proiect.

 S-a finalizat tranzacția de preluare a operatorului Portului Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, marcând una dintre cele mai importante mișcări strategice ale României din ultimii ani în domeniul logistic și portuar.

Portul Giurgiulești este singurul port al Republicii Moldova cu acces direct la Dunăre și, implicit, la Marea Neagră. Situat la kilometrul 133,8 pe Dunărea maritimă, portul permite operarea navelor maritime de capacitate medie (până la aproximativ 10.000–15.000 tdw, în funcție de încărcare), ceea ce îl transformă într-un punct logistic esențial pentru transportul de mărfuri vrac, containere și produse petroliere. Infrastructura existentă include terminal petrolier, terminal de cereale, facilități pentru containere și zone logistice în dezvoltare, toate integrate într-un sistem multimodal rutier–feroviar–fluvial.

Achiziția vine într-un context regional extrem de sensibil, marcat de războiul din Ucraina, care a redesenat complet rutele comerciale din zona Mării Negre. Blocajele și riscurile din porturile ucrainene au crescut importanța rutelor alternative, iar Giurgiulești a devenit un punct cheie pentru exporturile de cereale, produse energetice și mărfuri strategice. În paralel, Portul Constanța și-a consolidat rolul de hub regional, iar integrarea operațională (directă sau indirectă) a celor două porturi poate crea un coridor logistic extrem de competitiv pentru Europa Centrală și de Sud-Est.

Din punct de vedere strategic, această preluare extinde practic hinterland-ul economic al României dincolo de granițe și oferă un avantaj major în competiția cu alte porturi din bazinul Mării Negre, inclusiv cele din state membre ale Uniunii Europene. În același timp, poziționarea Giurgiuleștiului îl transformă într-un punct vital pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei, oferind acces rapid la rute sigure de export și import.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a avut un rol esențial în această tranzacție, contribuind cu analize de risc, evaluări economice și o viziune clară asupra impactului pe termen lung. Prin această mișcare, România nu doar că își consolidează poziția în regiune, dar devine un actor logistic de prim rang în noua arhitectură economică a Europei de Est.

Privind dintr-o perspectivă mai amplă, acest proiect poate fi interpretat și ca parte a unui proces mai larg de apropiere economică și infrastructurală între România și Republica Moldova. În acest sens, inițiative precum Podul de Flori – simbol al legăturii dintre cele două maluri ale Prutului – capătă o nouă semnificație. Dacă în trecut a fost un gest simbolic, astăzi astfel de proiecte strategice pot deveni pași concreți spre o integrare economică profundă și spre o reunificare a celor două țări.

Portul Giurgiulești, împreună cu dezvoltarea infrastructurii de transport și conectivitate dintre cele două state, poate reprezenta unul dintre primele elemente tangibile ale unei convergențe reale. Nu mai este vorba doar despre simboluri, ci despre investiții, fluxuri comerciale și interese comune care, în timp, pot construi fundamentul unei apropieri mult mai profunde – economice, logistice și, poate, într-o zi, și politice.

Proiectul centurii Zalău Nord a primit undă verde la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, marcând un pas important pentru modernizarea infrastructurii rutiere din județul Sălaj și pentru fluidizarea traficului din municipiul Zalău.

Noua variantă ocolitoare, cu o lungime de 7,2 km, este gândită pentru a reduce semnificativ aglomerația din partea de nord a orașului, în special prin scoaterea traficului greu din zona urbană. În același timp, proiectul va îmbunătăți conexiunile rutiere dintre Hereclean și Crișeni, facilitând accesul către Jibou, Șimleu Silvaniei și Cehu Silvaniei.

Valoarea investiției este estimată la aproximativ 700 de milioane de lei, iar durata lucrărilor la circa doi ani. Proiectul include realizarea a șase structuri majore – poduri, pasaje și viaducte – și va fi finanțat din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, completate de alocări de la bugetul de stat.

Din punct de vedere tehnic, soluțiile propuse sunt complexe și adaptate terenului și nevoilor de trafic:

• sens giratoriu la intersecția din Crișeni, cu relocarea DN1H pe aproximativ 1,5 km
• intersecții denivelate cu drumurile locale
• pod peste Valea Zalăului
• pasaj inferior pe sub calea ferată în zona Hereclean
• sens giratoriu la intersecția cu DN1F, completat de pasaj rutier pe direcția Zalău – Hereclean și reamenajarea drumului pe circa 800 m
• bandă suplimentară de aproximativ 1 km pentru vehicule lente, pe sectorul cu rampă accentuată

Următoarele etape includ aprobarea investiției în Guvern, finalizarea proiectului tehnic și lansarea licitației pentru execuția lucrărilor. Dacă va fi implementat conform planului, proiectul are potențialul de a schimba semnificativ mobilitatea în zonă și de a susține dezvoltarea economică regională.