Cu bucurie am primit anunțul primarului Cirpian Ciucu conform căruia clădirea Teatrului Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” de pe strada Schitu Măgureanu nr. 1 urmează să fie consolidată, reabilitată și modernizată, după finalizarea procedurii de achiziție și desemnarea constructorului.

Cu o vechime de aproximativ 100 de ani, imobilul este una dintre clădirile reprezentative ale patrimoniului arhitectural al Capitalei. Încadrat în clasa I de risc seismic, acesta găzduiește atât Teatrul Bulandra, cât și spații aparținând Universității din București.

Investiția are o valoare de 98,6 milioane de lei, iar aproximativ 90% din finanțare este asigurată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat.

În etapa următoare vor fi realizate proiectul tehnic și documentațiile necesare obținerii autorizației de construire, după care vor putea începe lucrările. Durata estimată a intervențiilor este de 36 de luni.

Proiectul include:

• consolidarea structurală a clădirii;
• reparația și restaurarea elementelor arhitecturale și a componentelor artistice;
• modernizarea instalațiilor și implementarea soluțiilor pentru securitate la incendiu;
• lucrări de termoizolație și hidroizolație;
• îmbunătățirea terenului de fundare;
• demolări parțiale și intervenții asupra branșamentelor;
• înlocuirea tâmplăriei;
• instalarea unor echipamente eficiente energetic, cu reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Prin această investiție, una dintre clădirile culturale importante ale Bucureștiului urmează să fie adusă la standarde moderne de siguranță, funcționalitate și eficiență energetică, cu păstrarea și restaurarea elementelor sale arhitecturale valoroase.

În 1929, pe Calea Plevnei, în apropierea Parcului Izvor, era inaugurat unul dintre imobilele spectaculoase ale Bucureștiului interbelic: Palatul Ligii Culturale.

Clădirea, impunătoare prin cele șapte etaje, purta semnătura arhitectului Ion D. Traianescu și era realizată într-o interpretare monumentală a stilului neoromânesc.

Palatul nu era doar un imobil de birouri. În interior funcționa un adevărat centru al vieții culturale și asociative: existau birouri, spații comerciale, o bibliotecă, cercuri tematice, dar și o sală destinată spectacolelor și întrunirilor.

Prin funcțiunea sa și prin dimensiunile impresionante, clădirea reprezenta una dintre expresiile ambițioase ale Bucureștiului interbelic, în care arhitectura devenea și un instrument de reprezentare pentru instituțiile culturale și societățile vremii.

Astăzi, povestea Palatului Ligii Culturale rămâne parte din memoria unui București care s-a schimbat radical în ultimele decenii, dar ale cărui clădiri și imagini de epocă continuă să dezvăluie istoria orașului.

În 1934, în București, arhitectul George Cristinel proiecta o elegantă locuință pentru familia inginerului Aurel Rainu, una dintre figurile importante ale industriei construcțiilor din perioada interbelică.

Cristinel, cunoscut pentru proiecte precum Mausoleul de la Mărășești, dar și pentru numeroase clădiri realizate ulterior în spirit modernist, propune aici un imobil cu o arhitectură sobră și elegantă, în care se disting liniile orizontale, volumele geometrice, ferestrele ample și balcoanele integrate în compoziție.

Aurel Rainu s-a specializat în Germania în tehnologia producției betonului, urmând cursurile unora dintre cele mai importante școli de profil. Revenit în România, a devenit membru al Societății de Construcții Dâmbovița și director al fabricii de ciment din Fieni. A avut și o importantă activitate academică, fiind până în 1948 lector la Politehnica din București. În 1937, Rainu a devenit membru în consiliul de administrație al Fabricii Electrostar din Fieni.

 În 1934, arhitectul George Cristinel, unul dintre numele importante ale arhitecturii românești interbelice, își finaliza propria locuință pe strada Haga nr. 8 din București.

Cariera sa a început în zona arhitecturii funerare, iar unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale sale este Mausoleul de la Mărășești, realizat împreună cu arhitectul Constantin Pomponiu. Ulterior, George Cristinel a semnat proiectul Primăriei Sectorului IV de Verde, un reper al stilului neoromânesc, pentru ca în anii '30 să îmbrățișeze limbajul modern al Art Deco-ului și al modernismului. Din această perioadă datează și proiecte importante precum Școala „Andrei Șaguna” din Sibiu și Colegiul Academic Carol al II-lea din Cluj.

Casa pe care și-a construit-o în București reflectă această schimbare de viziune. Volumetria compusă din linii orizontale, colțurile rotunjite, ferestrele ample și lipsa ornamentației excesive sunt elemente definitorii ale arhitecturii Art Deco târzii, cu influențe moderniste. Imobilul de pe strada Haga reprezintă manifestul arhitectural al unui creator care a evoluat odată cu spiritul epocii.

 În 1933, pe fostul Bulevard Regina Maria din București, se ridica un elegant bloc de locuințe destinat închirierii, proiectat de arhitectul I. C. Roșu.

Realizat în stil Art Deco, imobilul impresionează prin volumetria sa echilibrată și colțul rotunjit (streamlined), element specific arhitecturii moderne a perioadei interbelice. Liniile simple, ferestrele ample și lipsa ornamentației excesive pun în valoare eleganța geometrică specifică acestui curent arhitectural.

Astfel de clădiri reflectă transformarea Bucureștiului în anii '30, când arhitectura se orienta către un limbaj modern, funcțional și rafinat, inspirat de tendințele occidentale, fără a renunța la identitatea locală.

Fotografia de epocă surprinde clădirea la scurt timp după finalizare, oferindu-ne o imagine autentică a unui București aflat în plină modernizare, în care fiecare nou imobil contribuia la conturarea imaginii capitalei interbelice.

 Fundația Culturală „Metafora Constanța”, în colaborare cu Primăria Municipiului Constanța, vă invită la „Sub Cerul Metaforei”, o serie de evenimente culturale desfășurate în spații publice, dedicate tuturor celor care iubesc muzica, poezia și întâlnirile autentice.

Timp de mai multe seri de august, artiști consacrați vor aduce în fața publicului recitaluri muzicale și momente poetice într-o atmosferă caldă și prietenoasă, transformând cele mai cunoscute locuri din Constanța în adevărate scene culturale.

📍 Programul evenimentelor:

🎵 1–2 august | 18:00–20:00 | Piațeta Perla

• Laurențiu Marinescu
• Ela Chirilă
• Cornel Ionuț Ciubotaru
• Alexia Yrene

🎵 7 august | 18:00–20:00 | Strada Ștefan cel Mare

• Walter Ghicolescu
• Trupa Alegra

🎵 8–9 august | 18:00–20:00 | Piața Ovidiu

• Roxana Ștefan
• Paula Dina
• Adrian Grădișteanu
• Asociația Seniorilor Constănțeni „Dans în linie”
• Liviu Băițel
• Walter Ghicolescu

🎤 Moderatori: Garofița Țianu și Luciana Șerban

📅 Vă așteptăm să petrecem împreună seri speciale, sub cerul Constanței, în care cultura, muzica și poezia aduc oamenii mai aproape.

 În 1922, pe Bulevardul Regina Elisabeta, la numerele 67–69–71 (numerotarea veche), era recepționat unul dintre cele mai elegante imobile de locuințe ale Capitalei, proiectat de arhitectul Arta Cerchez.

Realizată în stil neoromânesc, clădirea era destinată apartamentelor de închiriat și avea o structură impunătoare: demisol, parter, trei etaje și mansardă.

Un detaliu mai puțin obișnuit pentru acea perioadă este faptul că la parter exista un singur spațiu comercial, de dimensiuni relativ reduse. Aici funcționa un magazin care comercializa produse din cauciuc, articole sportive și jucării, în timp ce restul clădirii era dedicat exclusiv locuirii.

 Începând cu 8 august 2026, iubitorii de artă sunt invitați la Centrul Artelor Vizuale din București pentru vernisajul expoziției de grup „Germinal August”, un proiect care reunește 15 artiști contemporani într-un dialog vizual despre creație, transformare și împlinire.

Curatoriată de Mariana Constantinescu și prezentată de criticul de artă Mimi Nicula, expoziția propune o reflecție asupra parcursului artistic, de la apariția unei idei până la forma sa deplină de expresie. Titlul însuși surprinde această evoluție: „Germinal” simbolizează începutul și energia creatoare, iar „August” evocă maturitatea, lumina și rodul.

Reuniți prin numeroase colaborări de-a lungul timpului, cei 15 artiști expun lucrări care, deși diferite ca stil și tehnică, construiesc împreună o narațiune coerentă despre sensibilitate, memorie și libertatea expresiei artistice.

Publicul va putea descoperi creațiile semnate de Ammar Alnnahar, Mariana Constantinescu, Mirela Dimcea, Elena Dragulelei, Marinella Dumitrescu, Ene Vladimir, Mariana Frățița, Daniela Frumușeanu, Cornelia Gherlan, Adelina Simona Ionescu, Bianca Ioniță, Mihai Moldovanu, Raluca Aura Munteanu, Monica Stoian și Cristina Tudorache.

📍 Vernisaj: sâmbătă, 8 august 2026, ora 17:30
📍 Locație: Centrul Artelor Vizuale, Str. Biserica Enei nr. 16, București
🎙️ Prezintă: criticul de artă Mimi Nicula
🖼️ Curator: Mariana Constantinescu

 În 1933, pe Aleea Alexandru nr. 2, în prestigioasa parcelare Filipescu, era finalizată una dintre elegantele reședințe ale Bucureștiului interbelic. Proiectată de arhitectul Mircea Cherembach, vila a fost construită pentru inginerul Haret Popovici și impresionează prin liniile sale moderniste, desfășurate pe demisol, parter și două etaje.

Volumetria simplă, colțul rotunjit, ferestrele ample și lipsa ornamentelor inutile reflectă perfect principiile arhitecturii moderne din anii '30, când funcționalitatea și eleganța discretă începeau să redefinească imaginea Capitalei.

Un detaliu deosebit surprins în fotografia de epocă este felinarul stradal, identic cu modelele utilizate la Paris în aceeași perioadă, o dovadă a influențelor occidentale asupra amenajării urbane a Bucureștiului, supranumit pe bună dreptate „Micul Paris”.

O imagine care surprinde farmecul unei epoci în care arhitectura, urbanismul și rafinamentul mergeau mână în mână.