facebook twitter youtube instagram
  • Home

Zetu Harrys

Apărare

Economie

Oameni

Blog

Pregătirile pentru cea de-a IV-a ediÈ›ie a Salonului de Fotografie „Anatole Magrin” au intrat într-o nouă etapă, organizatorii anunțând primii invitaÈ›i care vor expune în cadrul clasei „MaeÈ™tri”.




Ediția din 2026 îi va avea printre expozanții invitați pe:


  • Daniel BălÈ›at – Sibiu, fondator al „Image Art”;
  • Alin Panaite – ConstanÈ›a, fondator al „Avatar Studio Photography”.


Prezența celor doi fotografi reprezintă o continuare a tradiției începute încă de la prima ediție a salonului, prin care evenimentul își propune să creeze un dialog între fotografii consacrați și tinerii pasionați aflați la început de drum.

Clasa „MaeÈ™tri” oferă publicului ocazia de a descoperi lucrările unor artiÈ™ti cu experiență È™i, în acelaÈ™i timp, le oferă tinerilor concurenÈ›i repere importante în parcursul lor către arta fotografică.

Organizatorii au transmis că pregătirile pentru ediția din 2026 continuă și că vor urma noi informații despre program, participanți și momentele importante ale Salonului.

Salonul de Fotografie „Anatole Magrin” – ediÈ›ia a IV-a, 2026. O întâlnire între experiență, talent È™i pasiunea pentru fotografie.



Galeria Căminului Artelor din București a găzduit, sâmbătă, 8 august 2026, două vernisaje care au adus în atenția publicului o diversitate de expresii ale artei contemporane.

 


ÃŽn perioada interbelică, Casa Corpului Didactic s-a remarcat printr-o preocupare aparte pentru sprijinirea celor care formau viitoarele generaÈ›ii de dascăli. InstituÈ›ia a construit cămine pentru studenÈ›ii È™i studentele aflaÈ›i în pregătire, locuinÈ›e cu chirie È™i sisteme de credit pe termen lung pentru profesori, iar din a doua jumătate a anilor ’30 a început să dezvolte È™i o reÈ›ea de hoteluri la munte È™i la mare.

Unul dintre proiectele dedicate profesorilor a fost realizat în anii ’30, în Capitală, pe fostul bulevard Regina Elisabeta nr. 95, astăzi Mihail Kogălniceanu nr. 64, după planurile arhitectului E. Botez.


Clădirea impresiona prin arhitectura sa Mediterranean Revival, cu o compoziÈ›ie amplă, desfășurată pe demisol, parter, È™ase etaje, mansardă È™i terasă circulabilă.

Parterul de pe actualul bulevard Mihail Kogălniceanu avea destinaÈ›ie comercială, în timp ce partea imobilului orientată către Splaiul IndependenÈ›ei avea funcÈ›iune rezidenÈ›ială.

Un detaliu aparte îl reprezenta mica grădină interioară, amenajată cu un bazin artezian în centru, un spaÈ›iu de relaxare neobiÈ™nuit pentru un imobil urban de asemenea dimensiuni.

ÃŽn total, clădirea oferea 60 de apartamente, fiind concepută ca o soluÈ›ie modernă de locuire pentru corpul profesoral al României interbelice.

Planurile originale păstrate oferă astăzi o imagine interesantă asupra modului în care arhitectura interbelică îmbina locuirea colectivă cu spațiile comune, funcțiunile comerciale și chiar mici zone verzi interioare.

ÃŽn 1911, Alexandru I. Filipescu, urmaÈ™ al familiei Filipescu, decidea parcelarea domeniului familiei din È˜oseaua Jianu, loturile fiind destinate vânzării pentru construirea unor locuinÈ›e individuale.

În deceniile următoare, pe aceste terenuri aveau să apară unele dintre vilele elegante ale Bucureștiului interbelic.

Printre ele se numără È™i Vila Danielopol, ridicată în anii ’20 pe strada Andrei MureÈ™anu. Clădirea este un frumos exemplu de arhitectură neoromânească, cu arcade, logii, decoraÈ›ii inspirate din arhitectura tradiÈ›ională È™i o compoziÈ›ie dominată de turnul de colÈ›.


Proiectul poartă semnătura arhitectului Statie Ciortan, unul dintre arhitecÈ›ii importanÈ›i ai perioadei, cunoscut pentru numeroasele sale proiecte în stil neoromânesc.

Vila Danielopol păstrează și astăzi imaginea unei epoci în care vechile domenii aristocratice ale Capitalei erau transformate în cartiere elegante de locuințe, iar arhitectura neoromânească devenea una dintre expresiile definitorii ale Bucureștiului de început de secol XX.

 ÃŽn anii ’20, pe strada Robert de Flers, astăzi Logofăt Luca Stroici, reputatul medic Constantin Alexandrescu-Dersca își ridica o elegantă vilă neoclasică, după planurile arhitectului Ion D. Enescu.


ÃŽn anii ’20, pe strada Robert de Flers, astăzi Logofăt Luca Stroici, reputatul medic Constantin Alexandrescu-Dersca își ridica o elegantă vilă neoclasică, după planurile arhitectului Ion D. Enescu.

Clădirea nu era concepută doar ca reședință. Imobilul adăpostea atât locuința medicului, cât și spații destinate birourilor și cabinetelor medicale, reunind astfel viața privată și activitatea profesională sub același acoperiș. Constantin Alexandrescu-Dersca a fost una dintre personalitățile importante ale medicinei românești din perioada interbelică. Împreună cu Ion Nanu-Muscel, a avut un rol în combaterea epidemiei de tifos care a afectat România în timpul Primului Război Mondial.






Din 1920, Alexandrescu-Dersca a devenit conferențiar al Catedrei de Clinică Medicală I din cadrul Facultății de Medicină a Universității din București. Vila se remarcă prin arhitectura sa neoclasică, cu o compoziție elegantă și spații interioare generoase. Iar fotografiile realizate în 1934, prezentate aici, oferă o perspectivă rară asupra vieții din interiorul unei reședințe bucureștene de elită din perioada interbelică.





 ÃŽntre anii 1934–1935, în BucureÈ™ti, după planurile arhitectului Ioan G. Mayer, era construită vila medicului Vasile Grigorescu-Elvir, una dintre acele reÈ™edinÈ›e care păstrează în arhitectura lor spiritul BucureÈ™tiului interbelic.



Clădirea impresionează prin expresia sa neoromânească, cu arcade, logii, coloane, ancadramente decorative È™i o amplă streaÈ™ină, elemente care îi conferă un caracter aparte. Proprietarul, Vasile Grigorescu-Elvir, a fost o personalitate importantă a medicinei È™i farmaceuticii româneÈ™ti din perioada interbelică. Printre preocupările sale s-a numărat È™i istoria farmaciei, fiind autorul unei lucrări ample dedicate farmaciilor din Dobrogea. Din această lucrare aflăm È™i un detaliu interesant despre ConstanÈ›a: în anul în care Dobrogea intra în componenÈ›a României, în oraÈ™ funcÈ›ionau patru farmacii – Valindas, Kefala, Cicilianopoulos È™i Bolton, aceasta din urmă fiind cunoscută È™i sub numele de Farmacia Engleză.

Vasile Grigorescu-Elvir a avut È™i preocupări culturale, fiind membru fondator al Societății È™tiinÈ›ifice È™i literare „Gheorghe Lazăr”, constituită în cadrul liceului bucureÈ™tean cu acelaÈ™i nume.

 ÃŽn 1926, pe strada Benjamin Franklin nr. 9, în apropierea intersecÈ›iei cu bulevardul Brătianu, era inaugurat un elegant imobil cu locuinÈ›e de închiriat, construit pentru proprietarul E. Bardelli.


Clădirea, proiectată de arhitectul Ion D. Enescu, se înscria în estetica neoromânească, prin volumetria sa amplă și detaliile decorative care îi conferă un caracter aparte. La parter a fost prevăzut un spațiu comercial, funcțiune care, în mod remarcabil, s-a păstrat până în prezent.

 Cu bucurie am primit anunÈ›ul primarului Cirpian Ciucu conform căruia clădirea Teatrului Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” de pe strada Schitu Măgureanu nr. 1 urmează să fie consolidată, reabilitată È™i modernizată, după finalizarea procedurii de achiziÈ›ie È™i desemnarea constructorului.

Cu o vechime de aproximativ 100 de ani, imobilul este una dintre clădirile reprezentative ale patrimoniului arhitectural al Capitalei. Încadrat în clasa I de risc seismic, acesta găzduiește atât Teatrul Bulandra, cât și spații aparținând Universității din București.



Investiția are o valoare de 98,6 milioane de lei, iar aproximativ 90% din finanțare este asigurată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat.

În etapa următoare vor fi realizate proiectul tehnic și documentațiile necesare obținerii autorizației de construire, după care vor putea începe lucrările. Durata estimată a intervențiilor este de 36 de luni.

Proiectul include:

  • consolidarea structurală a clădirii;
  • reparaÈ›ia È™i restaurarea elementelor arhitecturale È™i a componentelor artistice;
  • modernizarea instalaÈ›iilor È™i implementarea soluÈ›iilor pentru securitate la incendiu;
  • lucrări de termoizolaÈ›ie È™i hidroizolaÈ›ie;
  • îmbunătățirea terenului de fundare;
  • demolări parÈ›iale È™i intervenÈ›ii asupra branÈ™amentelor;
  • înlocuirea tâmplăriei;
  • instalarea unor echipamente eficiente energetic, cu reducerea consumului de energie È™i a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Prin această investiție, una dintre clădirile culturale importante ale Bucureștiului urmează să fie adusă la standarde moderne de siguranță, funcționalitate și eficiență energetică, cu păstrarea și restaurarea elementelor sale arhitecturale valoroase.





În 1929, pe Calea Plevnei, în apropierea Parcului Izvor, era inaugurat unul dintre imobilele spectaculoase ale Bucureștiului interbelic: Palatul Ligii Culturale.

Clădirea, impunătoare prin cele șapte etaje, purta semnătura arhitectului Ion D. Traianescu și era realizată într-o interpretare monumentală a stilului neoromânesc.

Palatul nu era doar un imobil de birouri. În interior funcționa un adevărat centru al vieții culturale și asociative: existau birouri, spații comerciale, o bibliotecă, cercuri tematice, dar și o sală destinată spectacolelor și întrunirilor.

Prin funcțiunea sa și prin dimensiunile impresionante, clădirea reprezenta una dintre expresiile ambițioase ale Bucureștiului interbelic, în care arhitectura devenea și un instrument de reprezentare pentru instituțiile culturale și societățile vremii.

Astăzi, povestea Palatului Ligii Culturale rămâne parte din memoria unui București care s-a schimbat radical în ultimele decenii, dar ale cărui clădiri și imagini de epocă continuă să dezvăluie istoria orașului.


Older Posts

Ne vedem și pe YouTube

Follow me on Facebook

Created By SoraTemplates | Distributed by GooyaabiTemplates