Șeful Statului Major al Forțelor Terestre Române, general-locotenent Ciprian Marin, a fost prezent în perioada 24–25 septembrie 2026 la Fort Hood, Texas, unde a observat activități de instruire alături de conducerea 1st Cavalry Division – „First Team” a Armatei Statelor Unite. Vizita a avut în centrul său teme esențiale pentru pregătirea forțelor terestre moderne: războiul blindat, nivelul de pregătire pentru luptă și interoperabilitatea dintre armatele partenere.

Prezența generalului Ciprian Marin la una dintre cele mai importante instalații militare americane dedicate forțelor terestre reprezintă mai mult decât o vizită de curtoazie. Discuțiile cu liderii diviziei americane au vizat tocmai acele domenii în care cooperarea dintre armatele NATO trebuie să fie cât mai concretă: modul de instruire, pregătirea pentru operații de mare intensitate și capacitatea unităților de a acționa împreună într-un scenariu real.

1st Cavalry Division, cunoscută drept „First Team”, este una dintre formațiunile emblematice ale Armatei SUA. Istoria sa începe în 1921, când era o divizie de cavalerie călare. În timp, a trecut prin transformări majore, devenind o forță blindată modernă. Astăzi, divizia este prezentată de U.S. Army drept principala sa forță blindată și dispune de trei brigade blindate de luptă, un regiment de cavalerie, artilerie divizionară, aviație de cavalerie și o brigadă de sprijin. Misiunea sa este de a putea desfășura forțe pregătite de luptă pentru descurajarea sau înfrângerea adversarilor oriunde în lume.

Istoria „First Team” este legată de unele dintre cele mai importante conflicte militare ale ultimului secol. Divizia a luptat în Al Doilea Război Mondial, războiul din Coreea, Vietnam, primul război din Golf, dar și în operațiile din Irak și Afganistan. În Vietnam, de exemplu, a fost transformată într-o forță aeromobilă, iar ulterior a revenit la Fort Hood ca formațiune care combina capacități de blindate, cavalerie și mobilitate aeriană.

Iar aici intervine importanța Fort Hood, instalație militară cu o suprafață de aproximativ 218.000 de acri, în Texas. Înființat în 1942 ca centru pentru instruirea și testarea unităților antitanc, Fort Hood a devenit unul dintre cele mai importante centre americane pentru instruirea forțelor grele. III Armored Corps își are aici cartierul general, iar între formațiunile sale se află și 1st Cavalry Division.

Fort Hood are, de altfel, o legătură istorică puternică cu pregătirea forțelor blindate americane. III Armored Corps, al cărui istoric datează din Primul Război Mondial, a avut de-a lungul timpului un rol major în operațiile terestre americane și în consolidarea capacității NATO de descurajare. Armata SUA descrie în prezent acest corp de armată prin patru direcții majore: letalitate, pregătire, modernizare și oameni.

Pentru România, astfel de contacte sunt importante într-un moment în care apărarea flancului estic al NATO presupune nu doar echipamente moderne, ci și capacitatea aliaților de a opera împreună. Iar această interoperabilitate se construiește prin exerciții, schimb de experiență, instruire comună și relații directe între structurile militare.

De altfel, cooperarea dintre 1st Cavalry Division și militarii români nu este una nouă. În 2024, militarii „First Team” au desfășurat în România activități de instruire pentru structuri românești, slovace și ungare, inclusiv pe teme precum operațiile la nivel de divizie și traversarea cursurilor de apă. Armata SUA a subliniat atunci că astfel de activități contribuie la consolidarea interoperabilității dintre aliații NATO.

Într-un context de securitate în continuă schimbare, parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne una dintre componentele fundamentale ale securității României. Dincolo de schimbările politice, de ciclurile electorale sau de diferențele care pot apărea în plan diplomatic, cooperarea militară se bazează pe interese strategice de durată, pe apartenența comună la NATO și pe nevoia de a menține capacitatea de descurajare pe flancul estic.

Vizita generalului Ciprian Marin la Fort Hood transmite astfel un mesaj important: relația militară România–SUA continuă să fie construită la nivel operațional, prin instruire, interoperabilitate și pregătire comună pentru situații reale.

Parteneriatul strategic nu înseamnă doar declarații politice. Înseamnă oameni, unități, exerciții, proceduri comune și capacitatea de a acționa împreună atunci când securitatea o cere. Iar această dimensiune a relației dintre România și Statele Unite rămâne, în esență, solidă și de neclintit.

 Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu a găzduit, la începutul acestei săptămâni, o vizită importantă din perspectiva cooperării româno-americane: Scott Lacy, Professional Staff Member în cadrul Comitetului pentru Relații Externe al Senatului Statelor Unite, s-a întâlnit cu liderii și militarii americani aflați în bază. 

Vizita, desfășurată pe 8 septembrie 2026, a avut ca obiectiv familiarizarea directă cu operațiunile desfășurate la Mihail Kogălniceanu, dialogul cu personalul militar și înțelegerea eforturilor dedicate pregătirii și capacității de reacție pentru misiuni. În cadrul întâlnirilor, Scott Lacy a discutat inclusiv cu colonelul Steven Overby, comandantul Area Support Group–Black Sea.

Importanța vizitei trebuie privită și prin prisma poziției pe care Scott Lacy o ocupă în structurile Senatului american. Comitetul pentru Relații Externe este unul dintre principalele organisme ale Congresului SUA în ceea ce privește politica externă, relațiile internaționale și cooperarea de securitate, inclusiv relațiile Statelor Unite cu aliații europeni și NATO. Prezența unui expert al acestui comitet la Mihail Kogălniceanu oferă, astfel, o perspectivă directă asupra rolului pe care baza îl are în arhitectura de securitate de pe flancul estic al NATO și asupra nivelului de pregătire și cooperare militară din România.

Pentru Baza Mihail Kogălniceanu, asemenea vizite înseamnă o conexiune directă cu structurile politice și de securitate de la Washington și o oportunitate de a prezenta, la fața locului, realitățile operaționale, nevoile și evoluția infrastructurii militare. Mai larg, vizita reprezintă un nou semnal al importanței pe care parteneriatul strategic România–Statele Unite și cooperarea în cadrul NATO o au pentru securitatea regiunii Mării Negre. Mihail Kogălniceanu nu este doar o bază militară importantă pentru România, ci și un punct esențial al prezenței și cooperării americane pe flancul estic al Alianței.

 Începând de mâine, 28 iulie 2026, două sisteme autonome maritime Triton vor deveni operaționale în Portul Constanța, fiind amplasate în zona digurilor de nord și de sud.

Echipamentele, produse de compania americană Ocean Aero Inc., sunt specializate în detecția și monitorizarea dronelor maritime și vor fi operate de specialiștii producătorului. Autoritățile precizează că funcționarea acestora nu va afecta siguranța navigației și respectă toate măsurile de securitate necesare. Obiectivul principal al implementării sistemelor Triton este identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar și consolidarea capacității de reacție în fața eventualelor amenințări la adresa infrastructurii critice.

Prin introducerea acestei tehnologii, se urmărește creșterea nivelului de securitate în Portul Constanța și asigurarea unui mediu mai sigur pentru operatorii economici care își desfășoară activitatea în cadrul platformei portuare.

Potrivit producătorului, Triton poate naviga autonom la suprafața mării peste 30 de zile, utilizând exclusiv energie solară și eoliană, cu o viteză de până la 5 noduri (aproximativ 9 km/h). În regim submersibil, sistemul poate opera până la 10 zile, atingând o viteză de 2 noduri (circa 3,7 km/h).

Capacitatea de a alterna autonom între navigația la suprafață și cea subacvatică permite colectarea de date atât deasupra, cât și sub nivelul mării, transformând Triton într-o platformă modernă pentru supraveghere și monitorizare maritimă.

O delegație a Congresului Statelor Unite a efectuat, în luna iunie, o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Din delegație au făcut parte congresmenii republicani Michael Bost (Illinois), Daniel Newhouse (Washington), Keith Self (Texas) și Timothy Moore (Carolina de Nord). 

Vizita subsecretarului de stat american pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas G. DiNanno, în Polonia, România și Estonia, în perioada 11–15 mai 2026, reprezintă un semnal politic și strategic important pentru flancul estic al NATO și pentru partenerii europeni ai Statelor Unite.

În România, Thomas G. DiNanno va participa, în numele Statelor Unite ale Americii, la Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, un format regional devenit esențial pentru coordonarea securității în Europa Centrală și de Est, în contextul războiului din Ucraina și al provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre.

Thomas G. DiNanno nu este un diplomat marginal sau un „reprezentant de mâna a doua”, așa cum au încercat să sugereze unele voci din spațiul mediatic. Dimpotrivă, funcția pe care o ocupă în cadrul Departamentului de Stat al SUA este una dintre cele mai importante în arhitectura de securitate strategică americană. În calitate de subsecretar responsabil pentru controlul armamentelor și securitate internațională, DiNanno gestionează dosare sensibile care țin de proliferarea armelor, securitatea strategică, cooperarea militară și coordonarea cu aliații NATO.

În diplomația americană, astfel de funcții nu sunt decorative. Persoanele trimise să reprezinte Statele Unite la reuniuni regionale de securitate sunt selectate în funcție de relevanța subiectelor discutate și de nivelul expertizei necesare. În cazul summitului B9 și al statelor nordice, accentul cade pe securitate regională, apărare colectivă, descurajare strategică și cooperare militară — exact domeniile în care Thomas G. DiNanno activează la cel mai înalt nivel.

Mai mult decât atât, prezența sa în România trebuie privită și ca un mesaj direct privind importanța strategică a Bucureștiului în arhitectura de securitate a flancului estic. România a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai relevanți aliați ai Statelor Unite în regiunea Mării Negre, prin găzduirea de trupe americane, investițiile în infrastructura militară, cooperarea energetică și sprijinul acordat NATO.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite nu se rezumă doar la componenta militară. Acesta include cooperare economică, energetică, tehnologică și diplomatică, însă securitatea rămâne fundamentul relației bilaterale. Din acest motiv, participarea unui oficial american specializat în controlul armamentelor și securitate internațională are o relevanță directă pentru interesele României.

În plus, faptul că itinerariul vizitei include Polonia, România și Estonia arată clar că Washingtonul tratează aceste state drept piloni esențiali ai flancului estic NATO. Nu este vorba despre o simplă vizită protocolară, ci despre o coordonare strategică într-un moment în care regiunea Mării Negre și Europa de Est au devenit priorități majore pentru securitatea euro-atlantică.

Prezența lui Thomas G. DiNanno la București confirmă astfel continuitatea angajamentului american față de România și față de securitatea regiunii, într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice și competiție strategică.

 Astăzi, la Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I – Filiala Constanța, a fost marcată Ziua Forțelor Terestre printr-un eveniment complex dedicat tradiției și evoluției acestei arme esențiale a Armatei Române. Manifestarea a fost organizată de Asociația Culturală Dobrogea 150, în parteneriat cu muzeul militar constănțean, alături de Brigada 9 Mecanizată Mărășești.

Evenimentul, desfășurat în data de 23 aprilie – ziua în care este sărbătorit și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, protectorul spiritual al Forțelor Terestre Române – a avut în centru conferința „Tradițiile Forțelor Terestre Române (1859–2026)”, o incursiune în evoluția istorică și instituțională a acestei structuri militare fundamentale.