facebook twitter youtube instagram
  • Home

Zetu Harrys

    TuriÈ™tii È™i constănÈ›enii aflaÈ›i în cursul zilei de sâmbătă în PiaÈ›eta Cazino din StaÈ›iunea Mamaia au avut ocazia de a participa la debutul Festivalului Filmului Kazah la ConstanÈ›a, care s-a făcut prin lansarea în România a filmului istoric kazah “Zorii Marii Stepe - The Dawn of the Great Steppe” - o producÈ›ie de tip epic movie, realizată în 2022, un film emoÈ›ionant È™i cu o cinematografie È™i vizualuri de excepÈ›ie (7.7/10 IMDB rating). 


Evenimentul a fost deschis de Excelenta Sa, Dl Ali Yerlik - Ambasador al Republicii Kazakhstan în România si alături de întreaga echipă a Embassy of Kazakhstan in Romania, împreună cu Consulul Onorific al Republicii Kazakhstan, doamna Corina Martin.

La lansarea filmului au participat și toți cei 21 de turiști ce s-au întors din Grupul cu Nr.1 de #ExcursieinKazakhstan, organizat de agenția Mistral Tours!




Povestea istorică "Zorii marii stepe" descrie evenimentele ce se desfăşoară între 1511 ÅŸi 1521, în perioada conducerii lui Kasym Khan. 

Un lider cutezător ÅŸi înÅ£elept, acesta a rămas în istoria Khazakhstanului pentru implicarea ÅŸi grija sa pentru statul Kazakh si cetăţenii lui. 

Preluând controlul asupra propriilor teritorii si continuând extinderea înspre estul Desht-i-Kiochak, el pune bazele statului actual Kazakh. 

Publicul va fi purtat într-o călătorie emoţionantă în inima misterioasei şi frumoasei stepe a secolelor XV-XVI, unde Kasym a luptat pentru independenţa şi viitorul poporului kazah.

Bătăliile impresionante, decorul şi costumele spectaculoase şi peisajele splendide de stepă i-au transpus pe cei prezenți în mijlocul unui eveniment îndepărtat, dar glorios din istoria Kazakhstanului.



 Vineri, pe data de 17 mai, de la ora 18:00, la Biblioteca JudeÅ£eană I. N. Roman din ConstanÅ£a, va avea loc vernisajul expoziÈ›iei de pictura “Muzică, dans È™i parfum de flori în arta plastică”, eveniment cultural organizat de AsociaÈ›ia ArtiÈ™ti Dobrogeni, cu prezentarea a picturilor si a artiÈ™tilor, lansarea albumului de artă cu acelaÈ™i nume, picturi, muzică È™i dans în cadrul vernisajului, pentru expoziÈ›ia deschisă în perioada 17 mai – 31 mai 2024.





 ARTIÅžTI PLASTICI EXPOZANÅ¢I:

1   Mirela TURTOI (Mira)

2   Marian VINTILÄ‚

3   Cornelia GOÅžIU

4   Gheorghe CARAIMAN

5   Valentin POPA

6   Maria Monica GOÅžOIU

7   Mădălina Georgiana JIJI

8   Ioana IORDAN (Ina)

9 Vasile MUNTEANU

10 Alexandru GHINEA

11 Ferodin IAIA

12 Gheorghe DRAGOMIR

13 Corina VICOLOV

14 Vasilica STAMATE

15 Mioara Cristina NAGÃŽÈš

16 Adriana Monica CIOCOIU

17 Ion SIROTA

18 Constantin STANCIU

19 Grozavu DORMIDONT

20 Aneta RIZEA

21 Georgeta DRĂJNEANU

22 Elena HOINARU

23 Lucian ASAFTEI

24 Mihaela RIZON

25 Mihai Adrian RĂCEANU

 

Surprize muzicale dăruite de:

- Gabriela Dobre – mezzosoprană, director Departament Muzică

- Ela CHIRILĂ - voce şi chitară,

- Eric Dobriceanu – voce È™i vioară.

 

Dans sportiv:

- Bianca Bistreanu & Alexandru Drobnițchi, sub îndrumarea d-nei prof. Magdalena Martinescu, Liceul cu Program Sportiv Nicolae Rotaru Constanța

 

Parteneri pentru acest eveniment cultural sunt: 

-          Biblioteca JudeÅ£eană I. N. Roman din ConstanÅ£a - https://bjconstanta.ro/

-          ConstanÅ£a Culturală -  https://www.facebook.com/constantaculturala/?fref=ts

-          Dobrogea – https://dobrogeagrup.ro/

-          Domeniile Mitroi - https://www.domeniilemitroi.ro/

-          SC GHETUR SRL - www.ghetur.ro

-          Litoral TV -  www.litoraltv.ro 

-          Zetu Harry - 

 

Pentru detalii privind activitatea artiÅŸtilor din AsociaÅ£ia ArtiÅŸti Dobrogeni vă invităm să vizitaÅ£i site-ul: www.artisti-dobrogeni.ro .

 

AsociaÅ£ia ARTIÅžTI DOBROGENI, Ã®nscrisă în Registrul Special al AsociaÅ£iilor ÅŸi FundaÅ£iilor, aflat la Judecătoria ConstanÅ£a, este interesată Ã®n promovarea artiÅŸtilor din Dobrogea, sub toate formele de manifestare (arte plastice ÅŸi vizuale, muzicieni, scriitori, sculptori, dansatori ÅŸi alte categorii de artiÅŸti), în vederea afirmării rolului important al artistului ÅŸi al produsului artistic la elaborarea politicii culturale locale ÅŸi la progresul societăţii.







EXERCIÈšIU DE ADMIRAÈšIE

Moto: „Pictura este tăcerea minÈ›ii È™i muzica ochiului” (Orhan Pamuk)

 

Prof. Univ Dr. Ibram Nuredin, filozof al culturii

 

Prezentul Album „Muzică, dans È™i parfum de flori în arta plastică”, mărturie de credință È™i frumos, altar È™i fortăreață de iubire de neam È™i de Dobrogea - străvechi pămînt românesc – este, în opinia noastră, o realizare de excepÈ›ie, o referință pentru identitatea È™i identificarea cultural-plastică a artiÈ™tilor de la Marea cea mare.

Albumul, cu o tematică inedită, atractivă, încântatoare, relizat sub coordonarea dnei Mirela Iuliana Turtoi, preÈ™edintele fondator al AsociaÈ›iei ArtiÈ™ti Dobrogeni, cuprinde picturi selectate pentru expoziÈ›ia cu acelaÈ™i nume, exprimă căutările È™i “de ce nu?” stările creatoare ale membrilor AsociaÈ›iei. Pentru ei È™i pentru noi, marele public de frumos estetic, inspiraÈ›ia Artei vine din nemărginirea mării, din lumina soarelui, din căldura nisipului, din bogăția È™i dărnicia pământului, din policromia obiceiurilor, tradiÈ›iilor, din bucuria de a trăi a românilor È™i etniilor, din respectul È™i armonia relaÈ›iilor interumane.

De aici au rezultat tablouri – bijuterii de trăiri È™i de sentimente, de gânduri È™i idei - tulburătoare imagini plastice realizate în genuri È™i tehnici plastice diferite.

Dacă din perspectiva mijloacelor de expresii plastice utilizate, al întemeierii unui stil particular, definitoriu, vorbim în mod firesc de eterogenitate, artiÈ™tii expozanÈ›i sunt uniÈ›i de motivul tematic generos, al „muzicii, dansului È™i parfumului de flori” ca È™i de capacitatea de a ne (re)da, prin mijloace de expresie È™i de „gramatică plastică” adecvate temei trăite, simÈ›irea È™i gândurile lor particulare, inefabile.

Lucrările (ne) atrag prin prospeÈ›ime, puritate, bucurie, prin semnele înnoirii mijloacelor tehnice – picturale. Gingășie, lumină È™i culoare găsim, spre exemplu, în picturile ce redau romantismul “dansului mirilor la răsarit de soare, pe faleza de la malul mării”, “bărci dansând cu valurile”, “emoÈ›ii de toamnă, cu flori È™i gutui”, “un future ce dansează deasupra unui boboc de trandafir, lângă un bătrânel ce cântă la acordeon ultimul său vals pe Faleza Cazino”, “o pereche de miri realizat in clar-obscur, cu flori albe stilizate Ã®n prim-plan”, “trandafirul È™i vioara, eterna dualitate între pasiune È™i tandreÈ›e”.

Regăsim, de asemenea, scene picturale - dinamice sau statice – care transmit energie, dor de viață, muzicalitate È™i parfum de flori, precum în tablouri care redau: scene din concerte sau artiÈ™ti care cântă la instrumente,  “cântul unor papagali”, “chitare cu flori sau cu fructe”, “naturi statice cu viori, cu drapaje sau cu flori”, “fete cu flori păr”, È™.a.

De altfel, tematica florilor - flori simple sau asociate cu alte elemente din natură – a fost È™i a rămas o constantă în pictura românească È™i de peste hotare. Este suficient, în context, să amintim aici maeÈ™trii precum Theodor Aman cu “Ghioceii”, Nicolae Grigorescu cu ”Flori de măr”, ”Flori albe de cireÈ™e”, ”Oala cu flori”, È™i mulÈ›i alÈ›ii. Nu-l putem uita desigur pe Ștefan Luchian, rafinat colorist cu ale sale ”Vas  cu flori”,  ”Bujori È™i maci”, ”Crizanteme”, ”Albăstrele”, ”Trandafiri” È™i desigur celebrele ”Anemone”, flori ale uitării necazului, ale potolirii durerii, ale consolării.

Trandafirul, laleaua, narcisa, crinul, crizantema, floarea de cireÈ™, precum È™i alte flori, au fost È™i au rămas, definitorii prin simbolistica lor aparte, pentru monarhii È™i case regale, în francmasonerie, în cultura persană, arabă, turcă, în tradiÈ›ia islamică È™i creÈ™tină. Bunăoară, floarea de cireÈ™ japoneză ”Sakura”, floare naÈ›ională albă, cu nuanÈ›e alb-rozaliu, roz È™i sau crizantema, simbol solar, stilizată fiind, este pe steagul naÈ›ional al Japoniei iar ÃŽmpăratul japonez are ca semn distinctiv crizantema cu È™ase petale.

Reiterăm aici idea florilor ca adevărate ”sisteme de cunoaÈ™tere practică”, ca ”sisteme culturale” (Jack Goody, ”The culture of flowers”, Cambridge University Press, 1993) flori cu simbolistică particulară, individualizatoare.

Realizat cu pasiune È™i dăruire, cu răbdare È™i tenacitate, cu aplecare È™i aplicaÈ›ie, cu simÈ› estetic, Albumul (ne) bucură ochiul, inima È™i sufletul, (ne) induce o liniÈ™te, o muzică interioară, (ne) relevă inspiraÈ›ia È™i motivaÈ›ia artistului plastic, (ne) bucură de clipa construită sub semnul frumosului È™i …cu parfum de flori.

Albumul acesta este, cred, un alt gen de ”TRIUNA HOREIA”, decât cea clasică, de sorginte elenă, care îmbină POEZIA – patronată de muza (lirică) Polimnia, MUZICA ce are ca muză pe Euterpe, DANSUL cu muza sa Terpsihora. Trăirea estetică a omului prin cuvinte, melodie, ritm,  gestică È™i atitudine corporală, este împlinită prin ARTA PLASTICÄ‚, prin imagine, ”perla ochiului”, cel mai intelectual simÈ› al omului. Câtă delicateÈ›e, dar È™i fermitate, este în spusa lui Filostrat, după care ”păcătuieÈ™te față de Adevăr È™i ÃŽnÈ›elepciune, cel ce nu iubeÈ™te pictura”.

NOMOS-ului muzical È™i KANON-ului – lege È™i simetrie -  din arta plastică elenă (arhitectură, sculptură, pictură) întemeiată pe teza frumosului obiectiv, ce depinde de număr È™i de măsură, È™i pe teza proporÈ›iilor obiectiv perfecte, artiÈ™tii plastici din ALBUM, ca de altfel toÈ›i artiÈ™tii timpului nostru, îi adaugă multă imaginaÈ›ie, inspiraÈ›ie, fantezie, o mai mare spontaneitate È™i libertate creaÈ›iei.

Artistul plastic al zilelor noastre nu are doar meÈ™teÈ™ug, doar îndemânare, pricepere È™i abilitate. El nu aplică doar regulile studiate ale “canonului” È™i principiul ”secÈ›iunii de aur” pentru anatomia corpului uman. Templele È™i teatrele, È™tim bine, erau construite atunci, în antichitate, după principii geometrice, erau văzute È™i realizate prin perspectiva proporÈ›iilor. Pictura, începând cu secolul al V-lea, devine una impresionistă, prin dispunerea luminii È™i umbrei are ca rezultat … o iluzie de realitate.

ArtiÈ™tii plastici din prezentul Album au învățat acest lucru È™i, în zilele noastre, își mărturisesc liber Eul, Ego-ul personal È™i social. Sunt ”prizonierii” libertății de creaÈ›ie, sunt inventivi, originali, prin accent pe Expresivitate È™i … Culoare,  pe Detaliul semnificativ. Organizarea cromatică sugerează miÈ™carea, pitorescul emoÈ›iilor È™i trăirilor umane creează o atmosferă. Albumul prezent exprimă, fără dubiu, statutul special al artistului plastic al zilelor noastre. Anume, el este un om privilegiat, pentru că prin talent, inspiraÈ›ie È™i muncă specifică, poate creea imagini vizuale; este un om ”izolat”, căci în actul creaÈ›iei rămâne doar cu sine, cu trăirile È™i experienÈ›a sa de viață;  paradoxal este È™i “supraexpus” È™i „împovărat”, pentru că publicul – receptorul È™i beneficiarul actului său de creaÈ›ie – intră în intimitatea lui, ”cercetează” toate ungherele / tainele sufletului său.

Albumul prezent este o cale spre cunoaÈ™terea creaÈ›iei È™i ”vizibilitatea” artistului/artiÈ™tilor. El/ei ne impresionează prin fineÈ›ea compoziÈ›iei, prin tuÈ™e aplicate prin profesionalism, prin acurateÈ›ea imaginii, prin lirism pictural iscoditor, prin È™tiinÈ›a firescului È™i naturalului, prin voinÈ›a È™i hotărârea ”lucrului bine făcut” (Tadeusz Kotarbinsky).

Albumul este pentru mine È™i pentru iubitorii de frumos plastic, un exerciÈ›iu de admiraÈ›ie. Să ne bucurăm aÈ™adar! Să le urăm: Vivat! Crescat! Floreat!

  

    Trăim vremuri din ce în ce mai apăsătoare È™i din ce în ce mai îngrijorătoare. Boli È™i afecÈ›iuni care înainte erau specifice vârstei a treia, sau alte probleme de care în urmă cu 30-40 de ani nu existau, sau nu erau larg răspândite, au devenit din ce în ce mai comune. Mai grav, aceste probleme au ajuns să afecteze tinerii È™i în unele cazuri chiar copiii. 

    MulÈ›i dintre cei tineri le ignoră, sau le este ruÈ™ine să recunoască că sunt afectaÈ›i, iar alÈ›ii pur È™i simplu nu recunosc simptomele È™i consideră că „e doar o simplă oboseală”. Și nu de puÈ›ine ori ajung la medic în stadii avansate în care recuperarea este extrem de dificilă, sau în unele cazuri, dramatice, imposibilă. 

    Iar evenimentele de awareness, cel puÈ›in în România sunt foarte rare È™i se concentrează în majoritatea lor pe capitală.  Din fericire, graÈ›ie celor de la Rotary Cetatea Tomis, ASOAF ConstanÈ›a È™i Patronatul NaÈ›ional al Femeilor de Afaceri din IMM, un astfel de eveniment a fost găzduit de hotelul IAKI din staÈ›iunea Mamaia. 

    ConstănÈ›enii s-au dovedit foarte receptivi, în sala Viena fiind prezenÈ›i atât medici cât È™i persoane care au dorit să afle mai multe informaÈ›ii despre Alzheimer , o boală teribilă care a începout din ce în ce mai mult să afecteze tinerii È™i despre care se preconizează că în următorii 40 de ani, numărul persoanelor diagnosticate se va tripla.


Panel-ul a fost alcătuit din 

Profesor Universitar Doctor Luiza Spiru - UMF Carol Davila, MD, PhD, PreÈ™edinte Fondator FundaÈ›ia Ana Aslan InternaÈ›ional, Expert-ConsorÈ›iul European pentru Boala Alzheimer (EADC), ambasador al EWA WORLD (Asociatia Europeanã a Femeilor), EPMA (European Preventive, Predictive, Personalised Medicine) Coordonator NaÈ›ional;  

Dr. Laura Condur - Medicină Familie, Geriatru Gerontolog, Șef Lucrări Doctor - Universitatea „Ovidius” ConstanÈ›a;

Dr. Amalia Vancea Nemirschi - Recuperare/ Reabilitare, Asistent Universitar Doctorand, Universitatea „Ovidius” ConstanÈ›a;

Anamaria Gudu - PR „Visamed”.


 ConstănÈ›enii È™i turiÈ™tii aflaÈ›i în perioada 12 – 25 iulie în PiaÈ›a Ovidiu pot admira o deosebită expoziÈ›ie de fotografie intitulată „We The People”. ExpoziÈ›ia organizată sub egida U. S. Embassy Bucharest celebrează 25 de ani de parteneriat strategic dintre România È™i Statele Unite. La eveniment au participat E.S. Doamna Ambasador Kathleen Kavalec, reprezentaÈ›i ai autorităților locale, reprezentanÈ›i ai forÈ›elor armate precum si  Doamna Corina Martin, Consul Onorific al Republicii Kazakhstan.






Expoziția evocă momente deosebite ale parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite, de la misiuni comune, la exerciții și variate evenimente bilaterale. Iar dacă din punct de vedere militar discutăm de doar 25 de ani, din punct de vedere economic și social, prietenia dintre cele două țări există de peste 100 de ani, din momentul în care președintele american Woodrow Wilson a cerut, în 1918, ca toate armatele străine să părăsească țara noastră și a recunoscut oficial existența României Mari.

Older Posts

Societatea de Cartofilie "Stella Maris"

Societatea de Cartofilie "Stella Maris"

Follow me on Facebook

Contact :

Name

Email *

Message *

Created By SoraTemplates | Distributed by GooyaabiTemplates