În anul 1930 se spera ca mutarea muzeului în clădirea din Kiseleff să se întâmple cât mai rapid, colecțiile fiind la acea dată găzduite de parterul aripii stângi a vechii universități, după cum urmează: Intrarea se face prin vechiul vestibul, devenit acum acum sală de antichități preistorice și greco-romane. De-a lungul pereților și în centru se află vitrinele cu obiectele cele mai frumoase și mai caracteristice provenite din Sultana, Sălcuța, Boian, Glina, Căscioare, Vădastra, Gulmenița, Dolhești, Cucuteni, Ruginoasa, Fedeleșeni, sunt cele mai fine obiecte ale ceramicii pictate  eneolitice din țara noastră. În această sală se poate vedea și o bogată colecție de idoli umani și animali din aceeași perioadă. Tot aici sunt expuse interesante obiecte din epoca de bronz găsite în Poiana, pe Siret. 

În centrul sălii se văd: modelul în ghips al Monumentului de la Adamclisi, două panouri cu fotografii reprezentând fie pietrele sculptate aparținând monumentului, fie diverse vederi ale cetăților din Dobrogea, apoi o vitrină cu prețioase exemplare din ceramica descoperită la Histria; vase rodiene, corintice, ionice; admirabile statuete ionice și un mare sarcofag roman. În sală se mai găsesc de asemenea: stela funerară a unui jucător de arșice și statuia unui bogat cetățean de la Tomis. 

Din vestibul se trece în coridorul transformat în Lapidarium cu numeroase inscripții, altare și sculpturi, grecești și romane, printre care remarcăm o inscripție din vremea lui Constantin cel Mare descoperită la Adamclisi, capete de lei de la Monumentul Triumfal, statuia fără cap a unei matroane de la Tomis și un decret grec cu stema cetății Histria. 

Sala Mavros, numită în amintirea donatorului conține în mijloc vitrina specială a tezaurului de la Pietroasa, înlocuit acum cu replici. În aceastp vitrină este expus si recentul coif de aur descoperit în Prahova.  De o parte și de alta a acestei vitrine se află alte două ce găzduiesc lacrimarii și ampulle fine din sticlă, de epocă romană descoperite la Constanța, dar și bronzuri: fragmente de statui, statuete, lămpi, podoabe. Lipite de pereți sunt vitrinele cu unelte preistorice. Ușa la rândul ei este încadrată cu vitrine ce conțin urnele dacice de la Ciolînești, Teleorman. 

Sala din față este denumită și sala mumiilor. Pe lângă exponatele funerare din Egipt aici este expusă si bogata colecție de monede, planurile cetăților Adamclisi și Axiopolis, o armură de cavaler medieval, un steag de cavalerie din 1758, marele cazan scitic din bronz de la Scorțaru (Brăila), un fragment de basorelief asirian de la Ninive, statui moderne din renaștere și o copie în ghips a dacului de la Vatican. Pe un panou în stâng ușii sunt expuse medaliile din colecția Al. Cantacuzino. 

Partea dinspre nord cuprinde două săli mai mari și o cameră intermediară, găzduind colecția eclesiastică.