Vineri, pe data de 17 mai, de la ora 18:00, la Biblioteca Judeţeană I. N. Roman din Constanţa, va avea loc vernisajul expoziției de pictura “Muzică, dans și parfum de flori în arta plastică”, eveniment cultural organizat de Asociația Artiști Dobrogeni, cu prezentarea a picturilor si a artiștilor, lansarea albumului de artă cu același nume, picturi, muzică și dans în cadrul vernisajului, pentru expoziția deschisă în perioada 17 mai – 31 mai 2024.

Moto: „Pictura este tăcerea minții și muzica ochiului” (Orhan Pamuk)

Prof. Univ Dr. Ibram Nuredin, filozof al culturii

Prezentul Album „Muzică, dans și parfum de flori în arta plastică”, mărturie de credință și frumos, altar și fortăreață de iubire de neam și de Dobrogea - străvechi pămînt românesc – este, în opinia noastră, o realizare de excepție, o referință pentru identitatea și identificarea cultural-plastică a artiștilor de la Marea cea mare.

Albumul, cu o tematică inedită, atractivă, încântatoare, relizat sub coordonarea dnei Mirela Iuliana Turtoi, președintele fondator al Asociației Artiști Dobrogeni, cuprinde picturi selectate pentru expoziția cu același nume, exprimă căutările și “de ce nu?” stările creatoare ale membrilor Asociației. Pentru ei și pentru noi, marele public de frumos estetic, inspirația Artei vine din nemărginirea mării, din lumina soarelui, din căldura nisipului, din bogăția și dărnicia pământului, din policromia obiceiurilor, tradițiilor, din bucuria de a trăi a românilor și etniilor, din respectul și armonia relațiilor interumane.

De aici au rezultat tablouri – bijuterii de trăiri și de sentimente, de gânduri și idei - tulburătoare imagini plastice realizate în genuri și tehnici plastice diferite.

Dacă din perspectiva mijloacelor de expresii plastice utilizate, al întemeierii unui stil particular, definitoriu, vorbim în mod firesc de eterogenitate, artiștii expozanți sunt uniți de motivul tematic generos, al „muzicii, dansului și parfumului de flori” ca și de capacitatea de a ne (re)da, prin mijloace de expresie și de „gramatică plastică” adecvate temei trăite, simțirea și gândurile lor particulare, inefabile.

Lucrările (ne) atrag prin prospețime, puritate, bucurie, prin semnele înnoirii mijloacelor tehnice – picturale. Gingășie, lumină și culoare găsim, spre exemplu, în picturile ce redau romantismul “dansului mirilor la răsarit de soare, pe faleza de la malul mării”, “bărci dansând cu valurile”, “emoții de toamnă, cu flori și gutui”, “un future ce dansează deasupra unui boboc de trandafir, lângă un bătrânel ce cântă la acordeon ultimul său vals pe Faleza Cazino”, “o pereche de miri realizat in clar-obscur, cu flori albe stilizate în prim-plan”, “trandafirul și vioara, eterna dualitate între pasiune și tandrețe”.

Regăsim, de asemenea, scene picturale - dinamice sau statice – care transmit energie, dor de viață, muzicalitate și parfum de flori, precum în tablouri care redau: scene din concerte sau artiști care cântă la instrumente,  “cântul unor papagali”, “chitare cu flori sau cu fructe”, “naturi statice cu viori, cu drapaje sau cu flori”, “fete cu flori păr”, ș.a.

De altfel, tematica florilor - flori simple sau asociate cu alte elemente din natură – a fost și a rămas o constantă în pictura românească și de peste hotare. Este suficient, în context, să amintim aici maeștrii precum Theodor Aman cu “Ghioceii”, Nicolae Grigorescu cu ”Flori de măr”, ”Flori albe de cireșe”, ”Oala cu flori”, și mulți alții. Nu-l putem uita desigur pe Ștefan Luchian, rafinat colorist cu ale sale ”Vas  cu flori”,  ”Bujori și maci”, ”Crizanteme”, ”Albăstrele”, ”Trandafiri” și desigur celebrele ”Anemone”, flori ale uitării necazului, ale potolirii durerii, ale consolării.

Trandafirul, laleaua, narcisa, crinul, crizantema, floarea de cireș, precum și alte flori, au fost și au rămas, definitorii prin simbolistica lor aparte, pentru monarhii și case regale, în francmasonerie, în cultura persană, arabă, turcă, în tradiția islamică și creștină. Bunăoară, floarea de cireș japoneză ”Sakura”, floare națională albă, cu nuanțe alb-rozaliu, roz și sau crizantema, simbol solar, stilizată fiind, este pe steagul național al Japoniei iar Împăratul japonez are ca semn distinctiv crizantema cu șase petale.

Reiterăm aici idea florilor ca adevărate ”sisteme de cunoaștere practică”, ca ”sisteme culturale” (Jack Goody, ”The culture of flowers”, Cambridge University Press, 1993) flori cu simbolistică particulară, individualizatoare.

Realizat cu pasiune și dăruire, cu răbdare și tenacitate, cu aplecare și aplicație, cu simț estetic, Albumul (ne) bucură ochiul, inima și sufletul, (ne) induce o liniște, o muzică interioară, (ne) relevă inspirația și motivația artistului plastic, (ne) bucură de clipa construită sub semnul frumosului și …cu parfum de flori.

Albumul acesta este, cred, un alt gen de ”TRIUNA HOREIA”, decât cea clasică, de sorginte elenă, care îmbină POEZIA – patronată de muza (lirică) Polimnia, MUZICA ce are ca muză pe Euterpe, DANSUL cu muza sa Terpsihora. Trăirea estetică a omului prin cuvinte, melodie, ritm,  gestică și atitudine corporală, este împlinită prin ARTA PLASTICĂ, prin imagine, ”perla ochiului”, cel mai intelectual simț al omului. Câtă delicatețe, dar și fermitate, este în spusa lui Filostrat, după care ”păcătuiește față de Adevăr și Înțelepciune, cel ce nu iubește pictura”.

NOMOS-ului muzical și KANON-ului – lege și simetrie -  din arta plastică elenă (arhitectură, sculptură, pictură) întemeiată pe teza frumosului obiectiv, ce depinde de număr și de măsură, și pe teza proporțiilor obiectiv perfecte, artiștii plastici din ALBUM, ca de altfel toți artiștii timpului nostru, îi adaugă multă imaginație, inspirație, fantezie, o mai mare spontaneitate și libertate creației.

Artistul plastic al zilelor noastre nu are doar meșteșug, doar îndemânare, pricepere și abilitate. El nu aplică doar regulile studiate ale “canonului” și principiul ”secțiunii de aur” pentru anatomia corpului uman. Templele și teatrele, știm bine, erau construite atunci, în antichitate, după principii geometrice, erau văzute și realizate prin perspectiva proporțiilor. Pictura, începând cu secolul al V-lea, devine una impresionistă, prin dispunerea luminii și umbrei are ca rezultat … o iluzie de realitate.

Artiștii plastici din prezentul Album au învățat acest lucru și, în zilele noastre, își mărturisesc liber Eul, Ego-ul personal și social. Sunt ”prizonierii” libertății de creație, sunt inventivi, originali, prin accent pe Expresivitate și … Culoare,  pe Detaliul semnificativ. Organizarea cromatică sugerează mișcarea, pitorescul emoțiilor și trăirilor umane creează o atmosferă. Albumul prezent exprimă, fără dubiu, statutul special al artistului plastic al zilelor noastre. Anume, el este un om privilegiat, pentru că prin talent, inspirație și muncă specifică, poate creea imagini vizuale; este un om ”izolat”, căci în actul creației rămâne doar cu sine, cu trăirile și experiența sa de viață;  paradoxal este și “supraexpus” și „împovărat”, pentru că publicul – receptorul și beneficiarul actului său de creație – intră în intimitatea lui, ”cercetează” toate ungherele / tainele sufletului său.

Albumul prezent este o cale spre cunoașterea creației și ”vizibilitatea” artistului/artiștilor. El/ei ne impresionează prin finețea compoziției, prin tușe aplicate prin profesionalism, prin acuratețea imaginii, prin lirism pictural iscoditor, prin știința firescului și naturalului, prin voința și hotărârea ”lucrului bine făcut” (Tadeusz Kotarbinsky).

Albumul este pentru mine și pentru iubitorii de frumos plastic, un exercițiu de admirație. Să ne bucurăm așadar! Să le urăm: Vivat! Crescat! Floreat!