Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a găzduit vineri, 16 octombrie 2026, o întâlnire cu poetul, eseistul, traducătorul, jurnalistul și diplomatul Dinu Flămând, una dintre vocile importante ale poeziei românești contemporane. Evenimentul a oferit publicului prilejul de a descoperi parcursul literar și profesional al unui scriitor a cărui biografie se împletește cu momente semnificative din istoria recentă a României.

Întâlnirea, desfășurată în Sala de Evenimente a bibliotecii, a adus în prim-plan personalitatea unui autor care a traversat experiențe definitorii pentru viața culturală și intelectuală românească, de la afirmarea în mediul literar clujean până la activitatea jurnalistică desfășurată în Franța și reprezentarea României în plan diplomatic.

Dinu Flămând s-a numărat printre fondatorii cenaclului și ai revistei „Echinox” din Cluj, publicație care a avut un rol important în formarea și afirmarea mai multor generații de scriitori români. Parcursul său profesional a fost marcat și de momente dificile. În 1971, a fost mutat disciplinar de la Centrala Cărții după ce a refuzat să participe la epurarea ideologică a unor volume. În anii 1980, s-a stabilit la Paris, de unde a criticat regimul comunist prin intervenții în presă și la radio. Între 1989 și 2009, a fost jurnalist la Radio France Internationale, contribuind la transmiterea informațiilor și a ideilor într-o perioadă de transformări majore pentru societatea românească. Ulterior, a activat în diplomație, reprezentând România la Organizația Internațională a Francofoniei. Aceste experiențe au conturat profilul unui intelectual pentru care literatura, libertatea de expresie și responsabilitatea publică au rămas repere esențiale.

Opera lui Dinu Flămând ocupă un loc important în literatura română contemporană, iar activitatea sa de traducător contribuie la apropierea dintre spații culturale diferite. Traducând din franceză, spaniolă, italiană și portugheză, autorul a construit punți între literatura română și cea universală. Valoarea creației sale a fost recunoscută prin numeroase distincții. În 2011, a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru întreaga operă. De-a lungul carierei, a beneficiat de burse de creație în Statele Unite ale Americii, Portugalia, Franța, Italia și Brazilia. De asemenea, i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Prezența lui Dinu Flămând la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a reprezentat o oportunitate de apropiere de poezia contemporană și de reflecție asupra relației dintre literatură, istorie și libertatea de exprimare Astfel de întâlniri consolidează rolul bibliotecii ca spațiu al dialogului cultural, în care scriitorii și cititorii se pot întâlni, pot împărtăși idei și pot descoperi noi perspective asupra literaturii și lumii în care trăim. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, și susținut de Ameropa Grains S.A.

 Personalitatea și moștenirea academică a profesorului Valentin Ciorbea, unul dintre cei mai importanți istorici ai Dobrogei, au fost evocate în cadrul mesei rotunde „Valentin Ciorbea: Magistru și mentor. O viață dedicată Dobrogei”, organizată joi, 15 octombrie, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la nașterea sa.

Evenimentul a reunit colegi, foști studenți și cititori care au rememorat activitatea și contribuția unui om dedicat cercetării, educației și valorificării istoriei locale. Discuțiile au readus în atenție personalitatea unui profesor care a contribuit semnificativ la cunoașterea trecutului Constanței, al portului său și al Dobrogei moderne.

Puțini istorici au cercetat și au scris atât de mult despre Constanța, portul său și evoluția Dobrogei precum profesorul Valentin Ciorbea. Prin numeroasele sale volume și studii, acesta a documentat transformările istorice, economice și sociale ale regiunii, oferind generațiilor de cititori și cercetători repere esențiale pentru înțelegerea trecutului.

Printre lucrările sale se numără „Evoluția Dobrogei între 1918–1944”, „Portul Constanța de la antichitate la mileniul III” și „Dobrogea 1878–2008. Orizonturi deschise de mandatul european”. Activitatea sa editorială a cuprins zeci de volume dedicate istoriei portului, marinei, Canalului Dunăre–Marea Neagră și personalităților care au marcat evoluția acestor locuri. Totodată, profesorul Valentin Ciorbea a avut un rol important în publicarea amintirilor din închisoare ale contraamiralului Horia Macellariu, contribuind la valorificarea unor mărturii istorice relevante. 

Dincolo de activitatea de cercetare, Valentin Ciorbea s-a remarcat printr-o carieră didactică dedicată formării tinerilor. A predat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și la Universitatea „Ovidius” din Constanța, unde a contribuit la pregătirea unor generații de studenți și la dezvoltarea interesului pentru studiul istoriei.

Implicarea sa în viața academică s-a reflectat și în inițierea revistelor „Orizonturi istoriografice” și „Misiunea”, publicații care au susținut cercetarea și dialogul în domeniul istoriei. Pentru activitatea sa, profesorul a primit numeroase recunoașteri, printre care Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române.

Masa rotundă organizată la 15 octombrie a reprezentat un prilej de rememorare și de recunoaștere a unei contribuții științifice și umane deosebite. Prin intervențiile participanților, au fost readuse în atenție atât rezultatele cercetărilor sale, cât și rolul pe care l-a avut în formarea studenților și în consolidarea comunității istorice din Constanța.

La împlinirea a 80 de ani de la nașterea sa, memoria profesorului Valentin Ciorbea rămâne strâns legată de istoria Dobrogei și de oamenii care au ales să o cerceteze și să o transmită mai departe. Cărțile, studiile și generațiile de discipoli formate de-a lungul carierei sale reprezintă o moștenire durabilă, care continuă să apropie publicul de trecutul și identitatea acestei regiuni.

Cea de-a treia parte a poveștii noastre de Ziua Bucureștiului ne-a dus la Filiala „Ion Creangă” a Bibliotecii Metropolitane București, aflată în zona Amzei, într-o superbă vilă proiectată de Johnny Berindei.

Aici, Editura Vremea și Biblioteca Metropolitană București ne-au propus o întâlnire dedicată Bucureștiului și micilor sale povești, comori și secrete, într-o conferință care ne-a reamintit cât de ușor este, de fapt, să iubești acest oraș atunci când începi să-l privești cu atenție.

Silvia Colfescu ne-a purtat prin locurile mai puțin cunoscute ale Capitalei, acele mici comori pe lângă care trecem adesea fără să le observăm, într-o incursiune ilustrată de volumele „Vânătoare de comori prin București”.  M-am bucurat foarte mult să văd că a adus în discuție și stilul Mediterranean Revival, un stil pe care eu îl ador, și să o aud subliniind ceea ce mă atrage atât de mult la el: este un stil plin de viață, de căldură și de personalitate. Într-un oraș în care arhitectura devine tot mai uniformă și mai lipsită de identitate, astfel de clădiri ne amintesc cât de mult poate spune o casă despre locul în care se află.

Narcis Dorin Ion ne-a dus apoi prin istoria unora dintre cele mai spectaculoase monumente ale orașului, dar și prin poveștile vechilor case boierești, hanuri, hoteluri și cafenele care au dat cândva Bucureștiului aerul de Micul Paris, pornind de la volumul „București în căutarea Micului Paris”.

Iar Cristina Trică ne-a deschis o ușă către istoria mai puțin cunoscută a cimitirului Bellu. După ani de cercetare în arhive, poveștile din spatele unora dintre cele mai importante monumente funerare au prins din nou viață, cu scandaluri, controverse, legende și personaje precum Mavrodin, Cantacuzino, Assan sau Dalles.

Și pentru că poveștile despre București merită și privite, nu doar ascultate, evenimentul a fost însoțit de o expoziție cu 15 planșe dedicate Bucureștiului de altădată.

O nouă seară în care am descoperit că Bucureștiul nu este doar un oraș pe care îl locuim, ci unul pe care îl putem redescoperi la nesfârșit, dacă avem curiozitatea să privim puțin mai atent.

La muți ani București!

 Evenimentul „Istorii deturnate – destine rescrise. Patrimoniul construit din București sub regimul comunist” a fost vernisat joi, 24 septembrie, la Galeria de Artă din Constanța, în prezența publicului interesat de istoria recentă, patrimoniu și poveștile oamenilor ale căror destine au fost marcate de schimbările produse în perioada comunistă.

 La Palatul Cantacuzino a avut loc lansarea volumului-eveniment „Ecaterina Caradja Cantacuzino – O autobiografie”, o apariție editorială cu o puternică valoare documentară și istorică. Publicată de Editura Litera, în colaborare cu Asociația Caradja Cantacuzino, cartea este tradusă pentru prima dată în limba română și reprezintă un gest de recuperare a memoriei unei femei care a traversat aproape un secol de istorie românească și europeană.

Povestea Ecaterinei Caradja Cantacuzino este una care pare desprinsă dintr-un film: copilărie, două războaie mondiale, curaj, filantropie, exil și întoarcerea acasă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, prințesa a devenit cunoscută drept „Îngerul din Ploiești”, după ce a contribuit la salvarea și sprijinirea a peste 1.000 de aviatori americani. O mare parte din viața sa a fost dedicată, de asemenea, copiilor orfani. Iar povestea ei avea să se intersecteze, aproape de finalul vieții, și cu cea a unei alte figuri celebre: Michael Jackson. În timpul vizitei sale la București, artistul a cerut în mod special să o întâlnească pe Ecaterina Caradja Cantacuzino, o întâlnire care spune, poate mai mult decât orice, cât de departe ajunsese faima poveștii și a faptelor „Îngerului din Ploiești”.

Toate fondurile provenite din drepturile de autor vor fi folosite pentru restaurarea Conacului Ecaterinei Caradja de la Nedelea, județul Prahova, și transformarea acestuia în muzeu. Astfel, o carte despre memorie devine, în același timp, un instrument pentru salvarea patrimoniului. O poveste tipărită poate contribui la recuperarea unui loc, iar locul poate păstra mai departe povestea.

Lansarea a avut loc chiar în Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, locul în care Ecaterina a trăit până la căsătoria cu Constantin Caradja. Palatul este legat de numele celebrului Gheorghe Grigore Cantacuzino, „Nababul”, una dintre cele mai importante personalități ale Bucureștiului de la începutul secolului XX. Iar spațiul în care s-a desfășurat evenimentul, Grădina Nababului, a oferit serii un decor pe măsura poveștii.

Despre volum, despre viața Ecaterinei Caradja Cantacuzino și despre moștenirea pe care a lăsat-o au vorbit Academician Georgeta Filitti, Damian Anfile, Ovidiu Neacșu și Max Caradja Johnson, într-o întâlnire moderată de Ioana Bâldea Constantinescu. Evenimentul s-a bucurat și de prezența Prințesei Brianna Thea Caradja, care a adus un plus de emoție și continuitate unei seri dedicate memoriei familiei Caradja și recuperării unei povești importante pentru istoria României.

Seara s-a încheiat cu un minirecital susținut de Frumoasa Zaraza, care ne-a purtat, prin muzică, în atmosfera Bucureștiului interbelic. Pentru câteva zeci de minute, grădina a redevenit decorul unei epoci elegante și pline de farmec.

Iar pentru cei care vor să descopere povestea Ecaterinei Caradja Cantacuzino, volumul „O autobiografie” va putea fi găsit în librării începând cu 25 septembrie.

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a găzduit, vineri, 4 septembrie, două evenimente culturale desfășurate în aceeași zi, reunind iubitori ai patrimoniului dobrogean, bibliotecari, cercetători, scriitori și tineri pasionați de literatură.

Primul moment al zilei a fost dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului, prin vernisajul expoziției și masa rotundă „Patrimoniul cultural dobrogean”. Evenimentul, organizat de Biroul Bibliografic al bibliotecii în colaborare cu membrii Cenaclului literar al BJC – „Cenaclul Nicoletei”, a oferit prilejul unei discuții despre valorile culturale ale Dobrogei, despre memoria locului și despre rolul instituțiilor de cultură în păstrarea și transmiterea patrimoniului. La dezbatere au participat avocatul și scriitoarea Anca-Iulia Beidac, bibliotecarii Irina Didea și Doina Moșoiu, precum și bibliografii dr. Anca Angela Dobre și dr. Luminița Stelian. Întâlnirea a fost moderată de dr. Amelia Stănescu, managerul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța.

Tot în aceeași zi s-a desfășurat și cea de-a XI-a ședință a Cenaclului literar al bibliotecii, cunoscut și sub numele de „Cenaclul Nicoletei”, un proiect coordonat de tânăra Nicoleta Popa și dedicat stimulării creației literare în rândul tinerilor constănțeni. Invitata întâlnirii a fost poeta timișoreană Anca-Iulia Beidac, care a prezentat publicului versuri din cel mai recent volum al său, „Amare”, apărut la prestigioasa Editură Junimea din Iași.

Dialogul cu tinerii nu s-a rezumat la lectură. A fost o întâlnire despre inspirație și documentare, despre relația dintre viața de zi cu zi și creația literară, despre lectură, scris și mecanismele procesului artistic. Experiența unei autoare consacrate a devenit astfel un punct de plecare pentru întrebările și curiozitățile celor aflați la început de drum.

Autoarele reconstruiesc evoluția culturii terapeutice a mării, de la primele recomandări medicale privind cura marină și dezvoltarea stațiunilor balneare până la cercetările contemporane referitoare la efectele mediului marin asupra organismului și psihicului uman.

Structurată în șase mari părți, lucrarea urmărește povestea litoralului românesc de la primele civilizații ale Pontului Euxin până la dezvoltarea stațiunilor moderne și cercetările actuale dedicate conceptului de „Blue Space”.

Un rol important în realizarea volumului l-a avut Organizația de Management al Destinației Mamaia–Constanța, partener al proiectului editorial, care a pus la dispoziția autoarelor materiale documentare, imagini și resurse de patrimoniu, unele dintre acestea fiind prezentate publicului pentru prima dată.

„Marea care vindecă” este o incursiune în istoria relației dintre oameni și mare și o invitație de a redescoperi litoralul românesc prin prisma medicinei, patrimoniului, istoriei și științei.

Iar lansarea, pe acoperișul Hotelului Parc din Mamaia, cu marea în apropiere și litoralul în fața ochilor, nu putea avea un decor mai potrivit pentru o carte care vorbește tocmai despre puterea mării de a vindeca.

 Fundația Culturală „Metafora Constanța”, în colaborare cu Primăria Municipiului Constanța, vă invită la „Sub Cerul Metaforei”, o serie de evenimente culturale desfășurate în spații publice, dedicate tuturor celor care iubesc muzica, poezia și întâlnirile autentice.

Timp de mai multe seri de august, artiști consacrați vor aduce în fața publicului recitaluri muzicale și momente poetice într-o atmosferă caldă și prietenoasă, transformând cele mai cunoscute locuri din Constanța în adevărate scene culturale.

📍 Programul evenimentelor:

🎵 1–2 august | 18:00–20:00 | Piațeta Perla

• Laurențiu Marinescu
• Ela Chirilă
• Cornel Ionuț Ciubotaru
• Alexia Yrene

🎵 7 august | 18:00–20:00 | Strada Ștefan cel Mare

• Walter Ghicolescu
• Trupa Alegra

🎵 8–9 august | 18:00–20:00 | Piața Ovidiu

• Roxana Ștefan
• Paula Dina
• Adrian Grădișteanu
• Asociația Seniorilor Constănțeni „Dans în linie”
• Liviu Băițel
• Walter Ghicolescu

🎤 Moderatori: Garofița Țianu și Luciana Șerban

📅 Vă așteptăm să petrecem împreună seri speciale, sub cerul Constanței, în care cultura, muzica și poezia aduc oamenii mai aproape.

 Fundația Culturală "Regele Mihai" a fost înființată în 1922 pe temeiul unui statut întărit de o lege cu acest scop: să ajute organizarea și răspândirea culturii românești în popor. Structura cuprindea patru părți:

1. O direcție a culturii populare cu grijă de cămine (biblioteci, muzee etc), de publicații pentru popor (Albina), de liste de cărți, cataloage și instrucțiuni pentru depozitele de la țară.

2. O direcție a culturii generale cu grija bibliotecii, cu organizarea de conferințe, manifestări culturale, expoziții, responsabilă cu coordonarea muzeului etnografic al Ardealului și susținerea de organizații corale și orchestrale. 

3. O direcție a cercetășiei cu sarcina cohortelor, excursiilor, taberelor, publicațiilor și legăturilor internaționale.

4. O direcție administrativă a bunurilor: imprimerie, librărie, depozit de cărți, laborator cinematografic, cinematografe și terenuri.

La 1925, fundația avea 425 de cămine culturale deservind peste 800 de sate. Căminul cultural avea rolul de a fi un continuator al școlii din sat, găzduind biblioteci, săli de lectură și studiu, diverse evenimente de propagandă culturală.

 Miercuri, 15 iulie, Sinagoga din Constanța a devenit gazda unui eveniment cultural deosebit, dedicat dialogului dintre culturi și puterii literaturii de a apropia oameni din spații și tradiții diferite. Comunitatea Evreilor din Constanța a organizat lansarea volumului „Mihai Eminescu – Poezii alese”, în traducere în limba ebraică, semnată de Adina Rosenkranz-Herșcovici, reunind membri ai comunității, iubitori ai literaturii și invitați interesați de patrimoniul cultural românesc.

Atmosfera a fost una încărcată de emoție și respect pentru opera poetului național, evenimentul oferind participanților ocazia de a descoperi un proiect editorial care deschide noi perspective asupra creației eminesciene. Prin această traducere, versurile lui Mihai Eminescu devin accesibile cititorilor de limbă ebraică, confirmând caracterul universal al poeziei sale și capacitatea acesteia de a depăși barierele lingvistice și culturale.

Volumul lansat reprezintă mai mult decât o simplă traducere. Este rezultatul unui demers cultural amplu, prin care literatura română își găsește locul în spațiul internațional și contribuie la consolidarea dialogului intercultural. Munca Adinei Rosenkranz-Herșcovici evidențiază importanța traducătorului ca mediator între limbi și culturi, oferind publicului de limbă ebraică posibilitatea de a descoperi sensibilitatea și profunzimea poeziei eminesciene.

Desfășurat într-un loc cu o puternică încărcătură istorică și spirituală, evenimentul a subliniat încă o dată rolul culturii în apropierea comunităților și în păstrarea valorilor comune. Sinagoga din Constanța a oferit cadrul potrivit pentru o întâlnire în care literatura a devenit un limbaj universal, iar lansarea volumului s-a transformat într-o celebrare a patrimoniului cultural românesc și a deschiderii către dialog și colaborare între popoare.

Prin această inițiativă, Comunitatea Evreilor din Constanța reconfirmă importanța promovării valorilor culturale și a proiectelor care încurajează schimbul de idei și cunoașterea reciprocă. Lansarea volumului „Mihai Eminescu – Poezii alese” în limba ebraică rămâne un moment semnificativ pentru viața culturală a orașului și un exemplu al modului în care literatura continuă să construiască punți între oameni, indiferent de limba în care este citită.

 Lansarea a avut loc în cadrul proiectului 'EMINESCU ÎN LIMBA EBRAICĂ', inițiat de Viorel Maier, și realizat în parteneriat dintre 'Asociația de Prietenie dintre Români și Evrei' cu 'Academia Internațională MIHAI EMINESCU', editoarea cărții.

 Comunitatea Evreilor din Constanța va organiza miercuri, 15 iulie, la Sinagoga din Constanța, lansarea unui volum cu o puternică încărcătură culturală: „Mihai Eminescu – Poezii alese”, în traducere în limba ebraică, semnată de Adina Rosenkranz-Herșcovici.

Evenimentul reunește membri ai comunității, iubitori ai literaturii și invitați interesați de dialogul intercultural, oferind prilejul de a celebra opera poetului național și de a evidenția modul în care creația eminesciană continuă să depășească granițele lingvistice și culturale.

Volumul reprezintă un proiect deosebit, care aduce poezia lui Mihai Eminescu mai aproape de cititorii de limbă ebraică și contribuie la promovarea patrimoniului literar românesc în spațiul internațional. Traducerea realizată de Adina Rosenkranz-Herșcovici este parte a unui demers cultural amplu, menit să faciliteze dialogul dintre culturi prin intermediul literaturii.

Desfășurat într-un spațiu cu o profundă valoare istorică și spirituală, evenimentul reafirmă rolul culturii ca punte între comunități și evidențiază importanța traducerilor în promovarea marilor opere ale literaturii române peste hotare.

 Astăzi, 2 iulie 2026, sala de festivități a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit lansarea romanului „Fabulă de dor și jale: Cartea a doua”, semnat de scriitorul Liviu Lungu și publicat la Editura Asdreni a Asociației Liga Albanezilor din România.

Evenimentul s-a desfășurat în prezența autorului, a reprezentanților conducerii Asociației Liga Albanezilor din România și a numeroși invitați, reunind iubitori ai literaturii și ai vieții culturale constănțene. Participanții au avut ocazia să afle mai multe despre noul volum, despre procesul de creație și despre temele abordate în roman, în cadrul dialogurilor purtate cu autorul și invitații prezenți.

Lansarea a oferit publicului posibilitatea de a interacționa direct cu Liviu Lungu, iar la finalul întâlnirii fiecare participant a primit un exemplar al romanului, însoțit de autograful autorului.

Prin organizarea acestui eveniment, Asociația Liga Albanezilor din România și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța au reafirmat importanța promovării literaturii contemporane și a dialogului cultural, oferind publicului un nou prilej de întâlnire cu unul dintre autorii români ai momentului.

 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a găzduit vineri, 26 iunie, lansarea volumului „Scriitori și jurnaliști dobrogeni din exilul creator. Dicționar. Antologie”, apărut în 2026 la Editura Eikon. Evenimentul a reunit cercetători, oameni de cultură și iubitori ai literaturii interesați de recuperarea memoriei culturale a exilului românesc și de valorificarea contribuției autorilor originari din Dobrogea.

Volumul este semnat de Corina-Mihaela Apostoleanu, Sebastian Doreanu, Anastasia Dumitru, Dana Militaru, Rodica Păvălan, Daniel Florin Predoiu, Amelia Stănescu și Camelia Zăbavă, sub coordonarea profesoarei Mihaela Albu, una dintre cele mai importante cercetătoare ale fenomenului exilului românesc.

De-a lungul activității sale, Mihaela Albu a publicat numeroase studii și volume dedicate literaturii și presei exilului românesc, la edituri prestigioase precum Editura Academiei Române, Editura Muzeului Literaturii Române, Editura Institutului Cultural Român, Editura Aius și Editura Eikon. Totodată, este inițiatoarea și coordonatoarea colecției „Cărțile exilului”, prin care sunt readuse în atenția publicului personalități și opere create în afara granițelor României.

Noul dicționar dedicat scriitorilor și jurnaliștilor dobrogeni din exil, inclusiv autorilor aromâni, continuă proiectul editorial început cu volumul consacrat scriitorilor olteni și face parte dintr-o serie amplă care își propune să documenteze contribuția creatorilor proveniți din toate regiunile istorice ale României Mari și care și-au desfășurat activitatea în exil.

În cadrul lansării au prezentat volumul dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, dr. Steliana Bajdechi, dr. Anastasia Dumitru, iar întâlnirea a fost moderată de dr. Amelia Stănescu, managerul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța. Evenimentul a evidențiat importanța recuperării patrimoniului literar al exilului românesc și readucerea în circuitul cultural a unor autori care au continuat să promoveze limba și cultura română din afara granițelor țării.

 Joi, 18 iunie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit lansarea volumului „Uciși, dar neînfrânți. Generali români victime ale închisorilor comuniste”, semnat de colonelul în rezervă Remus Macovei. Evenimentul a reunit istorici, cercetători, specialiști și iubitori ai istoriei recente, oferind un moment de reflecție asupra destinelor unor personalități militare care au servit România cu devotament și care au devenit victime ale represiunii comuniste.

În cadrul manifestării au intervenit dr. Aurel Mototolea, șef al Secției Muzeografie și Muzee Locale din cadrul MINAC, dr. Laura Cornea, membru al Colegiului CNSAS, profesorul universitar dr. Marian Cojoc și autorul lucrării, colonelul (r) Remus Macovei. Discursurile au evidențiat importanța recuperării memoriei istorice și necesitatea de a cunoaște adevărul despre una dintre cele mai dramatice perioade din istoria României.

Prin această lucrare, Remus Macovei aduce în atenția publicului poveștile unor generali ai României Regale care și-au servit țara cu onoare, credință și loialitate, dar care au fost persecutați, întemnițați și omorâți în temnițele comuniste. Sunt destine care vorbesc despre sacrificiu, demnitate și dragoste de țară, într-o perioadă în care valorile și elitele României au fost sistematic atacate și distruse.

Astfel de volume reprezintă acte de recuperare a memoriei naționale și forme de respect față de cei care au contribuit la construirea României moderne. Nu avem dreptul să uităm acești oameni și nici suferințele îndurate de cei care au rămas fideli jurământului față de țară, chiar și atunci când libertatea le-a fost răpită.

Memoria celor persecutați de regimul comunist trebuie păstrată vie din respect pentru adevăr și pentru generațiile care au plătit un preț enorm pentru valorile în care au crezut. Numai cunoscând aceste istorii putem înțelege pe deplin trecutul și putem construi un viitor bazat pe libertate, demnitate și responsabilitate.

Ieri, la Muzeul Național de Istorie a României, a avut loc conferința de presă și vernisajul micro-expoziției „Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural național al României – 3 brățări preistorice din aur”, un eveniment care marchează o nouă reușită în eforturile de protejare și recuperare a patrimoniului cultural românesc.

Expoziția prezintă în premieră un lot compus din trei brățări preistorice din aur, readuse în România după un proces complex care a durat mai bine de cinci ani. Artefactele au fost identificate inițial la o casă de licitații din Monaco și ulterior sechestrate în Belgia, în urma colaborării dintre instituțiile române și partenerii internaționali implicați în combaterea traficului ilegal de bunuri culturale.

Potrivit specialiștilor, obiectele au fost braconate arheologic și au părăsit ilegal teritoriul României în perioada 2018–2019. Cele trei brățări masive din aur, bogat decorate, datează de la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul primei Epoci a Fierului, în jurul anului 1150 î.Hr., reprezentând piese de o valoare istorică și culturală excepțională.

Clasate oficial în patrimoniul cultural național în anul 2025, artefactele fac acum parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și sunt prezentate publicului pentru prima dată cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei 2026. Expoziția poate fi vizitată până la data de 12 iulie 2026, oferind publicului șansa de a descoperi o parte importantă a istoriei și identității culturale a României.

 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a găzduit vineri, 29 mai, un eveniment cultural dedicat literaturii contemporane românești, aducând în fața publicului doi dintre cei mai apreciați intelectuali și scriitori ai momentului: Radu Paraschivescu și Angelo Mitchievici. Întâlnirea, desfășurată în Aula bibliotecii, a reunit iubitori de carte, studenți, profesori și cititori interesați de dialogul autentic despre literatură, inspirație și destinul cărților.

Discuția dintre cei doi invitați a fost una deschisă și captivantă, atingând teme variate, de la procesul scrisului și relația autorului cu propriile texte, până la rolul culturii și al lecturii într-o societate aflată într-o continuă schimbare. Publicul a avut ocazia să descopere nu doar perspectivele literare ale invitaților, ci și latura lor umană, marcată de reflecții personale, umor și sinceritate.

 Într-o atmosferă încărcată de nostalgie și interes pentru istoria Dobrogei, Muzeul de Artă Populară Constanța a găzduit vernisajul expoziției „Portul popular românesc și școala dobrogeană”, eveniment care a reunit oameni de cultură, colecționari și iubitori ai patrimoniului tradițional.

 În atmosfera festivă a „Zilelor Constanței”, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a devenit, pentru câteva ore, un spațiu al memoriei culturale și al dialogului despre identitatea orașului. Evenimentul dedicat culturii scrise constănțene a reunit scriitori, editori, bibliotecari și iubitori de literatură, într-o întâlnire care a readus în prim-plan poveștile, istoria și spiritul vechiului Tomis.

Manifestarea a debutat cu lansarea celui mai recent număr al revistei „Biblion”, prilej de dialog despre rolul publicațiilor culturale și al bibliotecilor în păstrarea identității locale. Invitații prezenți au vorbit despre importanța culturii scrise într-o societate aflată într-o continuă transformare, iar publicul a avut ocazia să descopere noile materiale editoriale și proiectele culturale promovate de bibliotecă.

 Marți seară, eleganța Cazinoului din Constanța a devenit cadrul unei întâlniri literare speciale, dedicate scriitoarei Doina Ruști și celui mai nou roman al său, „Nas de bulgar”, apărut în 2026 la Editura Humanitas. Evenimentul, desfășurat de la ora 18.00, a reunit cititori, oameni de cultură și iubitori de literatură contemporană într-o atmosferă caldă și rafinată, în care poveștile, muzica și dialogul s-au împletit firesc.

Întâlnirea a făcut parte din turneul național de promovare al romanului și s-a desfășurat sub genericul „5 povești”, concept care a adus în fața publicului istorii inspirate din memoria urbană, întâmplări dramatice și pasionale, episoade de viață și reflecții despre identitate și iubire. Deși legate de universul romanului „Nas de bulgar”, poveștile prezentate în cadrul serii nu au reprezentat fragmente din acțiunea cărții, ci mai degrabă punți emoționale și culturale către temele profunde explorate de autoare.

Doina Ruști a vorbit despre geneza volumului și despre felul în care memoria colectivă, migrațiile și miturile sudului balcanic pot deveni material literar viu. Dialogul cu publicul a fost completat de intervențiile invitaților speciali: Mircea Solcanu, Carmen Paraschivescu, Emil Tatu și Alina Cristea, fiecare aducând perspective diferite asupra literaturii, emoției și identității. Momentele muzicale susținute la pian de Elena Gatcin au adăugat serii o notă de sensibilitate și eleganță.

 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a găzduit, pe 19 mai, lansarea volumului „Istorii uitate. Dobrogea în strâmtoarea Secolului XX”, semnat de Lucian Țugui, într-un eveniment care a adus împreună istorici, oameni de cultură, scriitori și iubitori ai trecutului dobrogean. Începând cu ora 16:30, sala bibliotecii a devenit spațiul unei incursiuni în episoade mai puțin cunoscute ale istoriei regiunii, prezentate prin cercetarea atentă și pasiunea autorului pentru documentele de arhivă.

Publicat anul trecut la Editura Ex Ponto, sub egida Centrului Cultural „Jean Bart” Tulcea, volumul propune o serie de studii și articole dedicate unor momente tensionate și unor personaje controversate din Dobrogea începutului de secol XX. Lucian Țugui readuce în atenție povești uitate despre administrația tulceană refugiată la Chilia în timpul războiului româno-bulgar, despre haosul și nesiguranța generate de Primul Război Mondial, dar și despre destinele evreilor dobrogeni în contextul acelor ani dificili.