facebook twitter youtube instagram
  • Home

Zetu Harrys

 Fundația Culturală „Metafora Constanța”, în colaborare cu Primăria Municipiului Constanța, vă invită la „Sub Cerul Metaforei”, o serie de evenimente culturale desfășurate în spații publice, dedicate tuturor celor care iubesc muzica, poezia și întâlnirile autentice.

Timp de mai multe seri de august, artiști consacrați vor aduce în fața publicului recitaluri muzicale și momente poetice într-o atmosferă caldă și prietenoasă, transformând cele mai cunoscute locuri din Constanța în adevărate scene culturale.



📍 Programul evenimentelor:

🎵 1–2 august | 18:00–20:00 | Piațeta Perla

  • Laurențiu Marinescu
  • Ela Chirilă
  • Cornel Ionuț Ciubotaru
  • Alexia Yrene

🎵 7 august | 18:00–20:00 | Strada Ștefan cel Mare

  • Walter Ghicolescu
  • Trupa Alegra

🎵 8–9 august | 18:00–20:00 | Piața Ovidiu

  • Roxana Ștefan
  • Paula Dina
  • Adrian Grădișteanu
  • Asociația Seniorilor Constănțeni „Dans în linie”
  • Liviu Băițel
  • Walter Ghicolescu

🎤 Moderatori: Garofița Țianu și Luciana Șerban

📅 Vă așteptăm să petrecem împreună seri speciale, sub cerul Constanței, în care cultura, muzica și poezia aduc oamenii mai aproape.

 Fundația Culturală "Regele Mihai" a fost înființată în 1922 pe temeiul unui statut întărit de o lege cu acest scop: să ajute organizarea și răspândirea culturii românești în popor. Structura cuprindea patru părți:

1. O direcție a culturii populare cu grijă de cămine (biblioteci, muzee etc), de publicații pentru popor (Albina), de liste de cărți, cataloage și instrucțiuni pentru depozitele de la țară.

2. O direcție a culturii generale cu grija bibliotecii, cu organizarea de conferințe, manifestări culturale, expoziții, responsabilă cu coordonarea muzeului etnografic al Ardealului și susținerea de organizații corale și orchestrale. 

3. O direcție a cercetășiei cu sarcina cohortelor, excursiilor, taberelor, publicațiilor și legăturilor internaționale.

4. O direcție administrativă a bunurilor: imprimerie, librărie, depozit de cărți, laborator cinematografic, cinematografe și terenuri.




La 1925, fundația avea 425 de cămine culturale deservind peste 800 de sate. Căminul cultural avea rolul de a fi un continuator al școlii din sat, găzduind biblioteci, săli de lectură și studiu, diverse evenimente de propagandă culturală.

tipografia fundației. sala mașinilor

Sub conducerea profesorului I. D. Ștefănescu în cadrul fundației s-a înființat Institutul de Studii Artistice care în 1924 număra 1300 de membri. În cadrul institutului s-au organizat lecții de orientare în istoria artei, lecții de analizare și cunoaștere a tehnicii artistice, călătorii de studii în Grecia, Italia și Istanbul.

În 1924 fundația a participat la 4 expoziții internaționale de amploare: Veneția, Londra, Paris și Geneva, dar și la expoziția internațională a cărții de la Florența.

expoziția internațională a cărții de la Florența

expoziția internațională a cărții de la Florența

expoziția de la Veneția

expoziția de la Paris


 Miercuri, 15 iulie, Sinagoga din Constanța a devenit gazda unui eveniment cultural deosebit, dedicat dialogului dintre culturi și puterii literaturii de a apropia oameni din spații și tradiții diferite. Comunitatea Evreilor din Constanța a organizat lansarea volumului „Mihai Eminescu – Poezii alese”, în traducere în limba ebraică, semnată de Adina Rosenkranz-Herșcovici, reunind membri ai comunității, iubitori ai literaturii și invitați interesați de patrimoniul cultural românesc.



Atmosfera a fost una încărcată de emoție și respect pentru opera poetului național, evenimentul oferind participanților ocazia de a descoperi un proiect editorial care deschide noi perspective asupra creației eminesciene. Prin această traducere, versurile lui Mihai Eminescu devin accesibile cititorilor de limbă ebraică, confirmând caracterul universal al poeziei sale și capacitatea acesteia de a depăși barierele lingvistice și culturale.

Volumul lansat reprezintă mai mult decât o simplă traducere. Este rezultatul unui demers cultural amplu, prin care literatura română își găsește locul în spațiul internațional și contribuie la consolidarea dialogului intercultural. Munca Adinei Rosenkranz-Herșcovici evidențiază importanța traducătorului ca mediator între limbi și culturi, oferind publicului de limbă ebraică posibilitatea de a descoperi sensibilitatea și profunzimea poeziei eminesciene.





Desfășurat într-un loc cu o puternică încărcătură istorică și spirituală, evenimentul a subliniat încă o dată rolul culturii în apropierea comunităților și în păstrarea valorilor comune. Sinagoga din Constanța a oferit cadrul potrivit pentru o întâlnire în care literatura a devenit un limbaj universal, iar lansarea volumului s-a transformat într-o celebrare a patrimoniului cultural românesc și a deschiderii către dialog și colaborare între popoare.

Prin această inițiativă, Comunitatea Evreilor din Constanța reconfirmă importanța promovării valorilor culturale și a proiectelor care încurajează schimbul de idei și cunoașterea reciprocă. Lansarea volumului „Mihai Eminescu – Poezii alese” în limba ebraică rămâne un moment semnificativ pentru viața culturală a orașului și un exemplu al modului în care literatura continuă să construiască punți între oameni, indiferent de limba în care este citită.

 Lansarea a avut loc în cadrul proiectului 'EMINESCU ÎN LIMBA EBRAICĂ', inițiat de Viorel Maier, și realizat în parteneriat dintre 'Asociația de Prietenie dintre Români și Evrei' cu 'Academia Internațională MIHAI EMINESCU', editoarea cărții.


 Comunitatea Evreilor din Constanța va organiza miercuri, 15 iulie, la Sinagoga din Constanța, lansarea unui volum cu o puternică încărcătură culturală: „Mihai Eminescu – Poezii alese”, în traducere în limba ebraică, semnată de Adina Rosenkranz-Herșcovici.


Evenimentul reunește membri ai comunității, iubitori ai literaturii și invitați interesați de dialogul intercultural, oferind prilejul de a celebra opera poetului național și de a evidenția modul în care creația eminesciană continuă să depășească granițele lingvistice și culturale.

Volumul reprezintă un proiect deosebit, care aduce poezia lui Mihai Eminescu mai aproape de cititorii de limbă ebraică și contribuie la promovarea patrimoniului literar românesc în spațiul internațional. Traducerea realizată de Adina Rosenkranz-Herșcovici este parte a unui demers cultural amplu, menit să faciliteze dialogul dintre culturi prin intermediul literaturii.

Desfășurat într-un spațiu cu o profundă valoare istorică și spirituală, evenimentul reafirmă rolul culturii ca punte între comunități și evidențiază importanța traducerilor în promovarea marilor opere ale literaturii române peste hotare.



 Astăzi, 2 iulie 2026, sala de festivități a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit lansarea romanului „Fabulă de dor și jale: Cartea a doua”, semnat de scriitorul Liviu Lungu și publicat la Editura Asdreni a Asociației Liga Albanezilor din România.

Evenimentul s-a desfășurat în prezența autorului, a reprezentanților conducerii Asociației Liga Albanezilor din România și a numeroși invitați, reunind iubitori ai literaturii și ai vieții culturale constănțene. Participanții au avut ocazia să afle mai multe despre noul volum, despre procesul de creație și despre temele abordate în roman, în cadrul dialogurilor purtate cu autorul și invitații prezenți.



Lansarea a oferit publicului posibilitatea de a interacționa direct cu Liviu Lungu, iar la finalul întâlnirii fiecare participant a primit un exemplar al romanului, însoțit de autograful autorului.

Prin organizarea acestui eveniment, Asociația Liga Albanezilor din România și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța au reafirmat importanța promovării literaturii contemporane și a dialogului cultural, oferind publicului un nou prilej de întâlnire cu unul dintre autorii români ai momentului.



 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a găzduit vineri, 26 iunie, lansarea volumului „Scriitori și jurnaliști dobrogeni din exilul creator. Dicționar. Antologie”, apărut în 2026 la Editura Eikon. Evenimentul a reunit cercetători, oameni de cultură și iubitori ai literaturii interesați de recuperarea memoriei culturale a exilului românesc și de valorificarea contribuției autorilor originari din Dobrogea.


Volumul este semnat de Corina-Mihaela Apostoleanu, Sebastian Doreanu, Anastasia Dumitru, Dana Militaru, Rodica Păvălan, Daniel Florin Predoiu, Amelia Stănescu și Camelia Zăbavă, sub coordonarea profesoarei Mihaela Albu, una dintre cele mai importante cercetătoare ale fenomenului exilului românesc.

De-a lungul activității sale, Mihaela Albu a publicat numeroase studii și volume dedicate literaturii și presei exilului românesc, la edituri prestigioase precum Editura Academiei Române, Editura Muzeului Literaturii Române, Editura Institutului Cultural Român, Editura Aius și Editura Eikon. Totodată, este inițiatoarea și coordonatoarea colecției „Cărțile exilului”, prin care sunt readuse în atenția publicului personalități și opere create în afara granițelor României.

Noul dicționar dedicat scriitorilor și jurnaliștilor dobrogeni din exil, inclusiv autorilor aromâni, continuă proiectul editorial început cu volumul consacrat scriitorilor olteni și face parte dintr-o serie amplă care își propune să documenteze contribuția creatorilor proveniți din toate regiunile istorice ale României Mari și care și-au desfășurat activitatea în exil.

În cadrul lansării au prezentat volumul dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, dr. Steliana Bajdechi, dr. Anastasia Dumitru, iar întâlnirea a fost moderată de dr. Amelia Stănescu, managerul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța. Evenimentul a evidențiat importanța recuperării patrimoniului literar al exilului românesc și readucerea în circuitul cultural a unor autori care au continuat să promoveze limba și cultura română din afara granițelor țării.

Older Posts

Ne vedem și pe YouTube

Follow me on Facebook

Created By SoraTemplates | Distributed by GooyaabiTemplates