Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a găzduit vineri, 16 octombrie 2026, o întâlnire cu poetul, eseistul, traducătorul, jurnalistul și diplomatul Dinu Flămând, una dintre vocile importante ale poeziei românești contemporane. Evenimentul a oferit publicului prilejul de a descoperi parcursul literar și profesional al unui scriitor a cărui biografie se împletește cu momente semnificative din istoria recentă a României.

Întâlnirea, desfășurată în Sala de Evenimente a bibliotecii, a adus în prim-plan personalitatea unui autor care a traversat experiențe definitorii pentru viața culturală și intelectuală românească, de la afirmarea în mediul literar clujean până la activitatea jurnalistică desfășurată în Franța și reprezentarea României în plan diplomatic.

Dinu Flămând s-a numărat printre fondatorii cenaclului și ai revistei „Echinox” din Cluj, publicație care a avut un rol important în formarea și afirmarea mai multor generații de scriitori români. Parcursul său profesional a fost marcat și de momente dificile. În 1971, a fost mutat disciplinar de la Centrala Cărții după ce a refuzat să participe la epurarea ideologică a unor volume. În anii 1980, s-a stabilit la Paris, de unde a criticat regimul comunist prin intervenții în presă și la radio. Între 1989 și 2009, a fost jurnalist la Radio France Internationale, contribuind la transmiterea informațiilor și a ideilor într-o perioadă de transformări majore pentru societatea românească. Ulterior, a activat în diplomație, reprezentând România la Organizația Internațională a Francofoniei. Aceste experiențe au conturat profilul unui intelectual pentru care literatura, libertatea de expresie și responsabilitatea publică au rămas repere esențiale.

Opera lui Dinu Flămând ocupă un loc important în literatura română contemporană, iar activitatea sa de traducător contribuie la apropierea dintre spații culturale diferite. Traducând din franceză, spaniolă, italiană și portugheză, autorul a construit punți între literatura română și cea universală. Valoarea creației sale a fost recunoscută prin numeroase distincții. În 2011, a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru întreaga operă. De-a lungul carierei, a beneficiat de burse de creație în Statele Unite ale Americii, Portugalia, Franța, Italia și Brazilia. De asemenea, i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Prezența lui Dinu Flămând la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a reprezentat o oportunitate de apropiere de poezia contemporană și de reflecție asupra relației dintre literatură, istorie și libertatea de exprimare Astfel de întâlniri consolidează rolul bibliotecii ca spațiu al dialogului cultural, în care scriitorii și cititorii se pot întâlni, pot împărtăși idei și pot descoperi noi perspective asupra literaturii și lumii în care trăim. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, și susținut de Ameropa Grains S.A.

 Personalitatea și moștenirea academică a profesorului Valentin Ciorbea, unul dintre cei mai importanți istorici ai Dobrogei, au fost evocate în cadrul mesei rotunde „Valentin Ciorbea: Magistru și mentor. O viață dedicată Dobrogei”, organizată joi, 15 octombrie, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la nașterea sa.

Evenimentul a reunit colegi, foști studenți și cititori care au rememorat activitatea și contribuția unui om dedicat cercetării, educației și valorificării istoriei locale. Discuțiile au readus în atenție personalitatea unui profesor care a contribuit semnificativ la cunoașterea trecutului Constanței, al portului său și al Dobrogei moderne.

Puțini istorici au cercetat și au scris atât de mult despre Constanța, portul său și evoluția Dobrogei precum profesorul Valentin Ciorbea. Prin numeroasele sale volume și studii, acesta a documentat transformările istorice, economice și sociale ale regiunii, oferind generațiilor de cititori și cercetători repere esențiale pentru înțelegerea trecutului.

Printre lucrările sale se numără „Evoluția Dobrogei între 1918–1944”, „Portul Constanța de la antichitate la mileniul III” și „Dobrogea 1878–2008. Orizonturi deschise de mandatul european”. Activitatea sa editorială a cuprins zeci de volume dedicate istoriei portului, marinei, Canalului Dunăre–Marea Neagră și personalităților care au marcat evoluția acestor locuri. Totodată, profesorul Valentin Ciorbea a avut un rol important în publicarea amintirilor din închisoare ale contraamiralului Horia Macellariu, contribuind la valorificarea unor mărturii istorice relevante. 

Dincolo de activitatea de cercetare, Valentin Ciorbea s-a remarcat printr-o carieră didactică dedicată formării tinerilor. A predat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și la Universitatea „Ovidius” din Constanța, unde a contribuit la pregătirea unor generații de studenți și la dezvoltarea interesului pentru studiul istoriei.

Implicarea sa în viața academică s-a reflectat și în inițierea revistelor „Orizonturi istoriografice” și „Misiunea”, publicații care au susținut cercetarea și dialogul în domeniul istoriei. Pentru activitatea sa, profesorul a primit numeroase recunoașteri, printre care Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române.

Masa rotundă organizată la 15 octombrie a reprezentat un prilej de rememorare și de recunoaștere a unei contribuții științifice și umane deosebite. Prin intervențiile participanților, au fost readuse în atenție atât rezultatele cercetărilor sale, cât și rolul pe care l-a avut în formarea studenților și în consolidarea comunității istorice din Constanța.

La împlinirea a 80 de ani de la nașterea sa, memoria profesorului Valentin Ciorbea rămâne strâns legată de istoria Dobrogei și de oamenii care au ales să o cerceteze și să o transmită mai departe. Cărțile, studiile și generațiile de discipoli formate de-a lungul carierei sale reprezintă o moștenire durabilă, care continuă să apropie publicul de trecutul și identitatea acestei regiuni.

Cea de-a treia parte a poveștii noastre de Ziua Bucureștiului ne-a dus la Filiala „Ion Creangă” a Bibliotecii Metropolitane București, aflată în zona Amzei, într-o superbă vilă proiectată de Johnny Berindei.

Aici, Editura Vremea și Biblioteca Metropolitană București ne-au propus o întâlnire dedicată Bucureștiului și micilor sale povești, comori și secrete, într-o conferință care ne-a reamintit cât de ușor este, de fapt, să iubești acest oraș atunci când începi să-l privești cu atenție.

Silvia Colfescu ne-a purtat prin locurile mai puțin cunoscute ale Capitalei, acele mici comori pe lângă care trecem adesea fără să le observăm, într-o incursiune ilustrată de volumele „Vânătoare de comori prin București”.  M-am bucurat foarte mult să văd că a adus în discuție și stilul Mediterranean Revival, un stil pe care eu îl ador, și să o aud subliniind ceea ce mă atrage atât de mult la el: este un stil plin de viață, de căldură și de personalitate. Într-un oraș în care arhitectura devine tot mai uniformă și mai lipsită de identitate, astfel de clădiri ne amintesc cât de mult poate spune o casă despre locul în care se află.

Narcis Dorin Ion ne-a dus apoi prin istoria unora dintre cele mai spectaculoase monumente ale orașului, dar și prin poveștile vechilor case boierești, hanuri, hoteluri și cafenele care au dat cândva Bucureștiului aerul de Micul Paris, pornind de la volumul „București în căutarea Micului Paris”.

Iar Cristina Trică ne-a deschis o ușă către istoria mai puțin cunoscută a cimitirului Bellu. După ani de cercetare în arhive, poveștile din spatele unora dintre cele mai importante monumente funerare au prins din nou viață, cu scandaluri, controverse, legende și personaje precum Mavrodin, Cantacuzino, Assan sau Dalles.

Și pentru că poveștile despre București merită și privite, nu doar ascultate, evenimentul a fost însoțit de o expoziție cu 15 planșe dedicate Bucureștiului de altădată.

O nouă seară în care am descoperit că Bucureștiul nu este doar un oraș pe care îl locuim, ci unul pe care îl putem redescoperi la nesfârșit, dacă avem curiozitatea să privim puțin mai atent.

La muți ani București!

 Evenimentul „Istorii deturnate – destine rescrise. Patrimoniul construit din București sub regimul comunist” a fost vernisat joi, 24 septembrie, la Galeria de Artă din Constanța, în prezența publicului interesat de istoria recentă, patrimoniu și poveștile oamenilor ale căror destine au fost marcate de schimbările produse în perioada comunistă.

 La Palatul Cantacuzino a avut loc lansarea volumului-eveniment „Ecaterina Caradja Cantacuzino – O autobiografie”, o apariție editorială cu o puternică valoare documentară și istorică. Publicată de Editura Litera, în colaborare cu Asociația Caradja Cantacuzino, cartea este tradusă pentru prima dată în limba română și reprezintă un gest de recuperare a memoriei unei femei care a traversat aproape un secol de istorie românească și europeană.

Povestea Ecaterinei Caradja Cantacuzino este una care pare desprinsă dintr-un film: copilărie, două războaie mondiale, curaj, filantropie, exil și întoarcerea acasă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, prințesa a devenit cunoscută drept „Îngerul din Ploiești”, după ce a contribuit la salvarea și sprijinirea a peste 1.000 de aviatori americani. O mare parte din viața sa a fost dedicată, de asemenea, copiilor orfani. Iar povestea ei avea să se intersecteze, aproape de finalul vieții, și cu cea a unei alte figuri celebre: Michael Jackson. În timpul vizitei sale la București, artistul a cerut în mod special să o întâlnească pe Ecaterina Caradja Cantacuzino, o întâlnire care spune, poate mai mult decât orice, cât de departe ajunsese faima poveștii și a faptelor „Îngerului din Ploiești”.

Toate fondurile provenite din drepturile de autor vor fi folosite pentru restaurarea Conacului Ecaterinei Caradja de la Nedelea, județul Prahova, și transformarea acestuia în muzeu. Astfel, o carte despre memorie devine, în același timp, un instrument pentru salvarea patrimoniului. O poveste tipărită poate contribui la recuperarea unui loc, iar locul poate păstra mai departe povestea.

Lansarea a avut loc chiar în Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, locul în care Ecaterina a trăit până la căsătoria cu Constantin Caradja. Palatul este legat de numele celebrului Gheorghe Grigore Cantacuzino, „Nababul”, una dintre cele mai importante personalități ale Bucureștiului de la începutul secolului XX. Iar spațiul în care s-a desfășurat evenimentul, Grădina Nababului, a oferit serii un decor pe măsura poveștii.

Despre volum, despre viața Ecaterinei Caradja Cantacuzino și despre moștenirea pe care a lăsat-o au vorbit Academician Georgeta Filitti, Damian Anfile, Ovidiu Neacșu și Max Caradja Johnson, într-o întâlnire moderată de Ioana Bâldea Constantinescu. Evenimentul s-a bucurat și de prezența Prințesei Brianna Thea Caradja, care a adus un plus de emoție și continuitate unei seri dedicate memoriei familiei Caradja și recuperării unei povești importante pentru istoria României.

Seara s-a încheiat cu un minirecital susținut de Frumoasa Zaraza, care ne-a purtat, prin muzică, în atmosfera Bucureștiului interbelic. Pentru câteva zeci de minute, grădina a redevenit decorul unei epoci elegante și pline de farmec.

Iar pentru cei care vor să descopere povestea Ecaterinei Caradja Cantacuzino, volumul „O autobiografie” va putea fi găsit în librării începând cu 25 septembrie.

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a găzduit, vineri, 4 septembrie, două evenimente culturale desfășurate în aceeași zi, reunind iubitori ai patrimoniului dobrogean, bibliotecari, cercetători, scriitori și tineri pasionați de literatură.

Primul moment al zilei a fost dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului, prin vernisajul expoziției și masa rotundă „Patrimoniul cultural dobrogean”. Evenimentul, organizat de Biroul Bibliografic al bibliotecii în colaborare cu membrii Cenaclului literar al BJC – „Cenaclul Nicoletei”, a oferit prilejul unei discuții despre valorile culturale ale Dobrogei, despre memoria locului și despre rolul instituțiilor de cultură în păstrarea și transmiterea patrimoniului. La dezbatere au participat avocatul și scriitoarea Anca-Iulia Beidac, bibliotecarii Irina Didea și Doina Moșoiu, precum și bibliografii dr. Anca Angela Dobre și dr. Luminița Stelian. Întâlnirea a fost moderată de dr. Amelia Stănescu, managerul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța.

Tot în aceeași zi s-a desfășurat și cea de-a XI-a ședință a Cenaclului literar al bibliotecii, cunoscut și sub numele de „Cenaclul Nicoletei”, un proiect coordonat de tânăra Nicoleta Popa și dedicat stimulării creației literare în rândul tinerilor constănțeni. Invitata întâlnirii a fost poeta timișoreană Anca-Iulia Beidac, care a prezentat publicului versuri din cel mai recent volum al său, „Amare”, apărut la prestigioasa Editură Junimea din Iași.

Dialogul cu tinerii nu s-a rezumat la lectură. A fost o întâlnire despre inspirație și documentare, despre relația dintre viața de zi cu zi și creația literară, despre lectură, scris și mecanismele procesului artistic. Experiența unei autoare consacrate a devenit astfel un punct de plecare pentru întrebările și curiozitățile celor aflați la început de drum.