Ultimul lot al Drumului Expres Suceava–Siret are, de astăzi, constructor desemnat, ceea ce înseamnă că întregul proiect intră într-o nouă etapă de maturitate. Asocierea formată din FAR FOUNDATION SRL (lider) – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL – LINCOR TRANS SRL a câștigat licitația pentru proiectarea și execuția lotului 3 (Bălcăuți–Siret), cu o valoare de 1,228 miliarde lei, fără TVA.

Acest tronson, în lungime de 12,7 km, este unul strategic, fiind ultimul segment care închide conexiunea rapidă spre granița cu Ucraina. Contractul include nu doar infrastructura rutieră propriu-zisă, ci și modernizarea unui sector din DN2, precum și a unui segment din drumul M19 aflat pe teritoriul ucrainean – un detaliu rar întâlnit, care subliniază importanța transfrontalieră a proiectului.

Pentru finalizarea lucrărilor sunt prevăzute 42 de luni – 12 luni pentru proiectare și 30 pentru execuție. Pe traseu vor fi realizate două noduri rutiere majore (Siret Sud și Siret Nord), 12 structuri de artă, inclusiv un pod impresionant peste râul Siret, cu o lungime de 967 de metri, dar și un Centru de Întreținere și Coordonare.

În acest moment, toate cele trei loturi ale DEx Suceava–Siret, cu o lungime totală de 55,7 km, au constructori desemnați, ceea ce reprezintă un pas esențial spre realizarea unei legături rapide între nordul Moldovei și frontiera de est. Totuși, semnarea efectivă a contractelor depinde de finalizarea perioadei de contestații.

Legătura cu Autostrada A7 va fi asigurată prin tronsonul Pașcani–Suceava, deja atribuit, creând astfel un coridor continuu de mare viteză până la graniță.

Dincolo de dimensiunea economică, proiectul capătă și o importanță strategică în actualul context regional. Traseul dintre Pașcani și Siret este considerat infrastructură cu rol dual – civil și militar – esențială pentru mobilitate, logistică și conectivitate în proximitatea frontierei cu Ucraina. În acest context, asigurarea finanțării devine un element critic pentru implementarea rapidă a întregului proiect.

 S-a finalizat tranzacția de preluare a operatorului Portului Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, marcând una dintre cele mai importante mișcări strategice ale României din ultimii ani în domeniul logistic și portuar.

Portul Giurgiulești este singurul port al Republicii Moldova cu acces direct la Dunăre și, implicit, la Marea Neagră. Situat la kilometrul 133,8 pe Dunărea maritimă, portul permite operarea navelor maritime de capacitate medie (până la aproximativ 10.000–15.000 tdw, în funcție de încărcare), ceea ce îl transformă într-un punct logistic esențial pentru transportul de mărfuri vrac, containere și produse petroliere. Infrastructura existentă include terminal petrolier, terminal de cereale, facilități pentru containere și zone logistice în dezvoltare, toate integrate într-un sistem multimodal rutier–feroviar–fluvial.

Achiziția vine într-un context regional extrem de sensibil, marcat de războiul din Ucraina, care a redesenat complet rutele comerciale din zona Mării Negre. Blocajele și riscurile din porturile ucrainene au crescut importanța rutelor alternative, iar Giurgiulești a devenit un punct cheie pentru exporturile de cereale, produse energetice și mărfuri strategice. În paralel, Portul Constanța și-a consolidat rolul de hub regional, iar integrarea operațională (directă sau indirectă) a celor două porturi poate crea un coridor logistic extrem de competitiv pentru Europa Centrală și de Sud-Est.

Din punct de vedere strategic, această preluare extinde practic hinterland-ul economic al României dincolo de granițe și oferă un avantaj major în competiția cu alte porturi din bazinul Mării Negre, inclusiv cele din state membre ale Uniunii Europene. În același timp, poziționarea Giurgiuleștiului îl transformă într-un punct vital pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei, oferind acces rapid la rute sigure de export și import.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a avut un rol esențial în această tranzacție, contribuind cu analize de risc, evaluări economice și o viziune clară asupra impactului pe termen lung. Prin această mișcare, România nu doar că își consolidează poziția în regiune, dar devine un actor logistic de prim rang în noua arhitectură economică a Europei de Est.

Privind dintr-o perspectivă mai amplă, acest proiect poate fi interpretat și ca parte a unui proces mai larg de apropiere economică și infrastructurală între România și Republica Moldova. În acest sens, inițiative precum Podul de Flori – simbol al legăturii dintre cele două maluri ale Prutului – capătă o nouă semnificație. Dacă în trecut a fost un gest simbolic, astăzi astfel de proiecte strategice pot deveni pași concreți spre o integrare economică profundă și spre o reunificare a celor două țări.

Portul Giurgiulești, împreună cu dezvoltarea infrastructurii de transport și conectivitate dintre cele două state, poate reprezenta unul dintre primele elemente tangibile ale unei convergențe reale. Nu mai este vorba doar despre simboluri, ci despre investiții, fluxuri comerciale și interese comune care, în timp, pot construi fundamentul unei apropieri mult mai profunde – economice, logistice și, poate, într-o zi, și politice.

Proiectul centurii Zalău Nord a primit undă verde la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, marcând un pas important pentru modernizarea infrastructurii rutiere din județul Sălaj și pentru fluidizarea traficului din municipiul Zalău.

Noua variantă ocolitoare, cu o lungime de 7,2 km, este gândită pentru a reduce semnificativ aglomerația din partea de nord a orașului, în special prin scoaterea traficului greu din zona urbană. În același timp, proiectul va îmbunătăți conexiunile rutiere dintre Hereclean și Crișeni, facilitând accesul către Jibou, Șimleu Silvaniei și Cehu Silvaniei.

Valoarea investiției este estimată la aproximativ 700 de milioane de lei, iar durata lucrărilor la circa doi ani. Proiectul include realizarea a șase structuri majore – poduri, pasaje și viaducte – și va fi finanțat din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, completate de alocări de la bugetul de stat.

Din punct de vedere tehnic, soluțiile propuse sunt complexe și adaptate terenului și nevoilor de trafic:

• sens giratoriu la intersecția din Crișeni, cu relocarea DN1H pe aproximativ 1,5 km
• intersecții denivelate cu drumurile locale
• pod peste Valea Zalăului
• pasaj inferior pe sub calea ferată în zona Hereclean
• sens giratoriu la intersecția cu DN1F, completat de pasaj rutier pe direcția Zalău – Hereclean și reamenajarea drumului pe circa 800 m
• bandă suplimentară de aproximativ 1 km pentru vehicule lente, pe sectorul cu rampă accentuată

Următoarele etape includ aprobarea investiției în Guvern, finalizarea proiectului tehnic și lansarea licitației pentru execuția lucrărilor. Dacă va fi implementat conform planului, proiectul are potențialul de a schimba semnificativ mobilitatea în zonă și de a susține dezvoltarea economică regională.

 Documentația pentru licitația construirii unui nou drum de legătură între Autostrada Bucureștiului A0 și viitorul Terminal 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă a fost transmisă spre validare, marcând încă un pas important în modernizarea infrastructurii din jurul Capitalei. Proiectul vine ca o continuare firească a eforturilor de a dezvolta conectivitatea intermodală în jurul celui mai important aeroport al României și de a pregăti terenul pentru extinderea acestuia.

Noua arteră rutieră nu este gândită doar pentru pasageri, ci și pentru eficientizarea transportului de mărfuri, în special în zona cargo, care va deveni tot mai relevantă odată cu dezvoltarea viitorului Terminal 2. Practic, infrastructura începe să anticipeze nevoile viitoare, nu doar să răspundă celor actuale.

Una dintre cele mai spectaculoase schimbări pe care le va aduce acest proiect este reducerea drastică a timpului de deplasare. Un traseu care în prezent poate dura aproximativ 20 de minute și acoperă în jur de 20 de kilometri va fi scurtat la doar 2,5 kilometri, parcurși în aproximativ 2 minute. Diferența este una care va schimba radical modul în care se ajunge la aeroport.

Proiectul include o serie de lucrări majore, menite să asigure fluiditate și siguranță. Traseul va avea o lungime de 2,55 kilometri și va include două pasaje supraterane, unul peste DJ200B și altul peste Autostrada A0 Nord. De asemenea, va fi construit un nod rutier de tip cloverleaf la joncțiunea cu A0, ale cărui bretele vor însuma aproximativ 7,5 kilometri. În plus, o intersecție de tip sens giratoriu va face legătura cu DJ200B în zona Tunari.

Drumul se va desprinde din Autostrada Bucureștiului A0 în zona kilometrului 29 și va asigura conexiuni directe cu DJ200B, facilitând accesul către A0 pentru locuitorii din Tunari, Dimieni și Balotești. Astfel, proiectul nu vizează doar aeroportul, ci și o mai bună integrare a comunităților din jur în rețeaua rutieră majoră.

Durata totală estimată pentru proiectare și execuție este de 30 de luni, iar valoarea investiției depășește 400 de milioane de lei. Dincolo de cifre, însă, miza reală este una strategică: un acces rapid, eficient și modern către viitorul Terminal 2 și o integrare mai bună a aeroportului în infrastructura mare a regiunii București-Ilfov.

Astăzi a fost inaugurat noul terminal de pasageri al Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, un proiect major care marchează un nou capitol în dezvoltarea infrastructurii aeronautice din România. Evenimentul confirmă consolidarea rolului strategic al acestui aeroport, atât pentru traficul civil, cât și în cadrul cooperării militare din parteneriatul transatlantic.

 La începutul secolului XX, într-o perioadă în care România își construia temeliile infrastructurii moderne, inginerul Anghel Saligny realiza la Constanța un proiect considerat revoluționar pentru acea vreme: Tunelul Palas, primul tunel urban din România. Construit pentru a facilita accesul feroviar către port, tunelul a fost o lucrare de pionierat, realizată cu tehnici moderne pentru epocă și folosind structuri din piatră care au rezistat mai bine de un secol. Acest obiectiv a contribuit decisiv la dezvoltarea Portului Constanța și la transformarea sa într-un nod logistic esențial la Marea Neagră.

Astăzi, după mai bine de 100 de ani, această infrastructură istorică intră într-o nouă etapă. Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. a lansat licitația pentru reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas – Port A, proiect care include și consolidarea Tunelului Palas. Anunțul a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, iar obiectivul principal este asigurarea unui al doilea acces feroviar către Portul Constanța, precum și creșterea capacității de transport de marfă în condiții moderne de siguranță și eficiență.

Proiectul propune o intervenție complexă asupra infrastructurii existente, cu accent pe păstrarea elementelor originale ale tunelului, construite din piatră, dar și pe adaptarea acestuia la cerințele actuale. Tunelul va fi consolidat și extins cu aproximativ 200 de metri către stația Palas, o intervenție care va facilita nu doar operarea feroviară, ci și accesul mai eficient către viitorul proiect urban dezvoltat de Iulius în zonă, contribuind astfel la integrarea infrastructurii feroviare în dinamica de dezvoltare urbană a Constanței. Linia va fi modernizată și electrificată, iar pentru gestionarea traficului va fi implementat un Bloc de Linie Automat Integrat (BLAI) – un sistem modern de semnalizare feroviară care permite monitorizarea și controlul circulației trenurilor în mod automat, pe sectoare de linie, crescând siguranța și capacitatea de operare prin reducerea dependenței de intervenția umană directă.

Un aspect esențial al proiectului îl reprezintă și lucrările pentru colectarea și evacuarea apelor, menite să elimine infiltrațiile care, în timp, au afectat structura tunelului. Aceste intervenții sunt vitale pentru protejarea infrastructurii și pentru prelungirea duratei de viață a acesteia.

Valoarea estimată a contractului este de 404 milioane lei (fără TVA), finanțarea urmând să fie asigurată din bugetul de stat. Durata totală este de 32 de luni, incluzând proiectarea, avizarea și execuția lucrărilor, la care se adaugă o perioadă de garanție de 60 de luni.

Prin acest proiect, Tunelul Palas nu doar că va fi salvat, ci va redeveni un element cheie al infrastructurii feroviare din zona Portului Constanța, continuând misiunea începută acum mai bine de un secol de Anghel Saligny: aceea de a conecta România la marile fluxuri comerciale ale lumii. 

 Aeroportul Internațional Iași trece prin cea mai ambițioasă etapă de transformare din istoria sa recentă. Mâine, Consiliul Județean Iași va aproba proiectul de modernizare a Terminalului T3, o investiție de peste 59 de milioane de lei care va schimba fundamental experiența pasagerilor.

Dunărea nu este doar un fluviu. Este una dintre cele mai importante axe de transport ale Europei. O adevărată „autostradă albastră”, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră și conectează România cu Europa Centrală și de Vest.

Astăzi, această arteră strategică intră într-o nouă etapă de modernizare prin proiectul Fast Danube 2, unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale României și Bulgariei din domeniul transportului fluvial.

Recent, au fost depuse ofertele pentru proiectarea și execuția lucrărilor. Două companii și-au anunțat interesul: Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și Concivia SA, alături de alți patru parteneri.

Proiectul vizează sectorul comun româno-bulgar al Dunării, cel mai lung sector transfrontalier al fluviului, cu o lungime de aproximativ 470 de kilometri. Acest tronson face parte din coridorul de transport Rin–Dunăre, inclus în rețeaua europeană TEN-T, și reprezintă coloana vertebrală a transportului fluvial din regiune.

Obiectivul principal al proiectului Fast Danube este creșterea predictibilității navigației pe tot parcursul anului. Dacă în prezent navigabilitatea este asigurată aproximativ 280 de zile pe an, după implementarea proiectului aceasta ar urma să ajungă la 340 de zile pe an.

Lucrările vor fi realizate pe două sectoare distincte. Primul, între kilometrul fluvial 845,5, la Gura râului Timoc, și kilometrul 610, în amonte de portul Somovit, este administrat de AFDJ Galați. Al doilea sector, între kilometrul 610 și kilometrul 375, în aval de portul Silistra, se află în administrarea autorității bulgare EAEMDR Ruse.

În termen de 24 de luni, cel târziu până la 31 decembrie 2028, proiectul prevede o serie de intervenții tehnice majore. Vor fi executate lucrări de dragaj capital în 12 puncte din România și Bulgaria, pe o lungime totală a șenalului de 110 kilometri. Sunt prevăzute lucrări de inginerie rigidă, inclusiv construirea a nouă epiuri și chevroane, precum și lucrări de inginerie morfologică pentru realizarea unor insule artificiale. De asemenea, vor fi consolidate 5.450 de metri de mal.

Toate aceste intervenții sunt concepute pentru a avea un impact minim asupra cursului natural al Dunării, asupra zonelor de biodiversitate și asupra echilibrului hidromorfologic al fluviului, asigurând în același timp adâncimile necesare navigației comerciale.

Prin Fast Danube, autoritățile își propun deblocarea circulației fluviale și stimularea transportului eficient de mărfuri. Transportul naval devine astfel o alternativă sustenabilă, capabilă să reducă presiunea asupra infrastructurii rutiere, să scadă timpii de transport și costurile logistice.

Un obiectiv strategic important este și consolidarea rolului Portului Constanța, care ar urma să fie poziționat ca nod major de transport și lider regional în sud-estul Europei.

Valoarea totală a investiției este estimată la aproximativ 170 de milioane de euro. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, completate de cofinanțare din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Fast Danube este un proiect comun, realizat prin cooperarea autorităților din România și Bulgaria, respectiv AFDJ Galați și IAPPD Ruse, și reprezintă un pas esențial pentru transformarea Dunării într-o autostradă fluvială modernă, funcțională și predictibilă, la standarde europene.

 În plină iarnă dobrogeană, acolo unde vântul de la mare mușcă cel mai tare, infrastructura critică a României nu ia pauză. Suntem la Valu lui Traian, într-un moment decisiv pentru ceea ce specialiștii numesc „plămânul feroviar” al Portului Constanța.

Imaginile pe care le vedeți, surprinse chiar în aceste zile de ianuarie, ne arată o mobilizare de forțe impresionantă a celor de la BAWI Construction. Sub un cer de plumb și un strat subțire de zăpadă, Grupa de Așteptare a stației a devenit un veritabil furnicar de utilaje galbene.

Priviți aceste vagoane masive de balast. Ele nu doar descarcă piatră; ele pun fundația unei circulații de mare viteză și mare tonaj. Procesul este unul de precizie chirurgicală. Excavatoarele de cale ferată, brațele metalice pe care le vedeți lucrând neîncetat, aliniază fiecare element al noii structuri. Nu este doar o reparație, este o reconstrucție de la zero a modului în care mărfurile vor tranzita această zonă.

În timp ce stația Valu lui Traian se pregătește să primească primii călători pe noile peroane moderne, aici, în zona tehnică, bătălia se dă cu secundele. Fiecare linie finalizată înseamnă o capacitate de preluare mai mare pentru trenurile ce vin dinspre port. Stâlpii înalți de iluminat și noile catenare, care brăzdează orizontul în aceste cadre, sunt semnele clare ale electrificării moderne.

Muncitorii, vizibili printre utilaje, lucrează la ajustarea ultimelor detalii ale aparatelor de cale. Este o muncă titanică, desfășurată în condiții meteo dificile, dar miza este uriașă: transformarea liniei Constanța-Valu lui Traian într-o magistrală de nivel european, capabilă să susțină un flux constant de 120 de kilometri pe oră.

Ceea ce vedeți astăzi este puntea de legătură între Portul Constanța și restul Europei. Un șantier unde zăpada nu îngheață progresul, ci doar scoate în evidență determinarea de a termina la timp o lucrare de care depinde eficiența întregului nod feroviar maritim.

 Astăzi a fost inaugurat noul terminal de pasageri al Aeroportului Internațional Craiova, un proiect major de infrastructură care marchează o etapă importantă pentru dezvoltarea regiunii Oltenia.

Noul terminal a fost realizat cu sprijin din fonduri europene și aduce aeroportul din Craiova la standarde moderne, comparabile cu cele ale marilor aeroporturi regionale. Clădirea este gândită pentru a putea procesa până la două milioane de pasageri anual, de peste trei ori mai mult decât capacitatea vechiului terminal.

Spațiile sunt mai generoase, fluxurile de pasageri sunt optimizate, iar dotările moderne cresc atât nivelul de confort, cât și siguranța operațiunilor aeroportuare. Totul a fost proiectat pentru a susține creșterea traficului aerian și pentru a atrage noi rute și operatori.

Prin această investiție, Aeroportul Craiova își consolidează poziția de hub aerian regional și devine un punct-cheie pentru mobilitatea, turismul și economia din sud-vestul României.

Un proiect care arată că investițiile în infrastructură produc rezultate concrete și deschid noi perspective de dezvoltare.

 După adoptarea hotărârii de Consiliu prin care este asigurată finanțarea prin Programul Transport, proiectul pasajului suprateran de la intersecția Bulevardului Tomis cu Bulevardul Aurel Vlaicu face un nou pas înainte.

Astăzi a avut loc o nouă întâlnire cu Ministrul Transporturilor, dedicată definitivării aspectelor discutate în urmă cu trei luni. În cadrul acestei întâlniri au fost clarificate etapele următoare și a fost reafirmat angajamentul ferm al tuturor părților implicate pentru realizarea acestui obiectiv important pentru municipiul Constanța.

Proiectul avansează într-un cadru bine definit, cu seriozitate și responsabilitate, fiind gândit ca o soluție reală pentru fluidizarea traficului într-una dintre cele mai aglomerate intersecții ale orașului.

Pasajul suprateran va face parte din Bulevardul Tomis și va supratraversa Bulevardul Aurel Vlaicu. Acesta va avea câte o bandă de circulație pe fiecare sens, trotuare pentru pietoni, iluminat public modern și elemente decorative cu tematică marină, integrate în identitatea orașului.

Astăzi vorbim despre un nou pas important pentru Autostrada Unirii, A8. Au fost emise ordinele de începere pentru proiectarea și execuția a încă 47 de kilometri pe secțiunea montană II, între Miercurea Nirajului și Leghin. Două loturi intră oficial în lucru.

Primul lot este 1C, Sărățeni – Joseni. Ordinul de începere este programat pentru 30 martie 2026. Lucrările vor fi realizate de asocierea formată din SA&PE Construct, Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt din Bosnia și Herțegovina. Contractul prevede proiectarea și execuția a 32,4 kilometri de traseu, 39 de poduri și pasaje, inclusiv un pasaj impresionant de 1.736 de metri și un viaduct care va ajunge la 45 de metri înălțime. Vor fi construite trei tuneluri unidirecționale, două ecoducte și două parcări de scurtă durată, dotate cu 12 stații de încărcare pentru vehicule electrice. Valoarea contractului este de aproximativ 5 miliarde de lei, fără TVA, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Durata totală este de 54 de luni, dintre care 14 luni pentru proiectare și 40 de luni pentru execuție.

Al doilea lot este 1D, Joseni – Ditrău. Ordinul de începere a fost stabilit pentru 12 ianuarie 2026. Aici, lucrările vor fi efectuate de asocierea Danlin XXL, Groma Hold și Intertranscom Impex. Contractul prevede proiectarea și execuția a 14,4 kilometri de traseu, 21 de pasaje și ecoducte, un nod rutier la Ditrău, un spațiu de servicii tip S1 și o descărcare provizorie pentru funcționare independentă. Valoarea contractului este de 821 de milioane de lei, fără TVA, cu finanțare tot din fonduri europene nerambursabile. Durata este de 34 de luni: 10 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție.

Gestionarea ambelor contracte este realizată de Compania Națională de Investiții Rutiere, CNIR.

A fost semnat contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar construirii Autostrăzii București – Giurgiu, ultimul tronson al axei Nord–Sud care intră în linie dreaptă.
Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 16 luni, urmând ca în cadrul acestuia să fie stabilite detaliile tehnice privind profilul, traseul, structura și conexiunile cu infrastructura rutieră existentă sau viitoare.

Valoarea contractului este de 33 milioane lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile și din bugetul de stat, prin Programul Transport 2021–2027.

Autostrada București – Giurgiu reprezintă un proiect esențial pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România. Desfășurat pe raza județului Giurgiu, acest tronson va avea un impact major asupra întregii rețele naționale de tranzit pentru mărfuri și călători dinspre și spre Europa de Vest.
Importanța noului drum este uriașă: va crește rapiditatea transporturilor, va fluidiza traficul la granița sudică și va întări rolul României ca punct cheie în conectarea Europei Centrale și de Est la coridoarele economice vest-europene.

 Pe malurile Prutului, între Ungheni–Golăiești și Zagarancea, un proiect de infrastructură emblematic prinde contur. Șantierul Podului de Flori avansează simultan pe ambele maluri, iar lucrările sunt în plină desfășurare.

Pilonii de susținere ai podului sunt aproape finalizați. Din cei 72 necesari, 70 au fost forați, armați și turnați, după cum urmează:

• Culeea mal drept: 18 piloți finalizați din 18;

• Culeea mal stâng: 18 piloți finalizați din 18;

• Pila mal drept: 18 piloți finalizați din 18;

• Pila mal stâng: 16 piloți finalizați din 18.

Această activitate se va încheia în următoarele 3 zile.

Pe malul stâng al Prutului, a fost armat, cofrat și turnat primul segment de radier aferent căii de rulare 1, iar pentru a doua cale a început deja procesul de armare.

Situația este similară pe malul drept: primul segment de radier este finalizat, iar lucrările pentru al doilea segment sunt în desfășurare.

Săptămâna viitoare va începe armarea elevației aferente culeei dinspre Chișinău.
În paralel, au fost discutate ultimele detalii tehnice pentru Punctul de Trecere a Frontierei, astfel încât procedurile administrative să fie parcurse cât mai rapid.

Lucrările se desfășoară conform graficului contractat. Startul a avut loc pe 26 aprilie 2025, iar finalizarea este programată pentru toamna anului viitor.

Finanțarea proiectului este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, în valoare de peste 151,68 milioane lei, fără TVA – echivalentul a aproximativ 35 de milioane de euro.

Lucrările se desfășoară conform graficului contractat. Startul a avut loc pe 26 aprilie 2025, iar finalizarea este programată pentru toamna anului viitor.

Finanțarea proiectului este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (#CEF), în valoare de peste 151,68 milioane lei, fără TVA – echivalentul a aproximativ 35 de milioane de euro.

Lucrările de modernizare a liniei de tramvai de pe Bulevardul Expoziției au ajuns la 70%. Proiectul avansează rapid și aduce schimbări importante pentru traficul din zonă.

În această etapă, echipele de muncitori intervin în mai multe zone-cheie ale proiectului:

• Se montează aparatele de cale în zona buclei de întoarcere;

• Continuă lucrările la suprastructura căii de rulare pe străzile Aviator Popișteanu și Dornei;

• Se instalează rețeaua de iluminat public pe Bulevardul Expoziției și pe strada Aviator Popișteanu;

• Se montează rețeaua de contact pe Bulevardul Expoziției;

• Iar pe strada Puțul lui Crăciun se lucrează la relocarea utilităților.

Proiectul prevede reabilitarea liniei de tramvai pe aproximativ 2 kilometri, modernizarea peroanelor și refacerea completă a rețelei de contact, aducând astfel un plus de siguranță și confort pentru călători.

România face un pas decisiv spre viitorul transportului aerian. La Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, se pregătește cel mai amplu și ambițios proiect de infrastructură aeroportuară din istoria țării: un nou terminal, gândit să redefinească experiența de zbor pentru milioane de pasageri.

Cu o suprafață impresionantă de 176.000 de metri pătrați, noul terminal va putea gestiona un trafic de până la 30 de milioane de pasageri anual până în 2040. Capacitatea estimată? 6.500 de pasageri pe oră. O adevărată poartă aeriană spre Europa și lume.

Terminalul va include:

• Cel puțin 48 de standuri noi pentru aeronave
• Minimum 20 de punți de îmbarcare
• Sisteme avansate de procesare a bagajelor și securitate
• Spații largi și luminoase pentru pasageri
• Zone comerciale și de relaxare
• Și, foarte important, conectivitate multimodală, rutieră și feroviară, pentru o integrare fluidă cu restul orașului.

Arhitectura noului terminal Henri Coandă nu este doar funcțională—este o declarație de identitate.
Inspirat de forme fluide și structuri aerodinamice, acoperișul ondulat și fațadele vitrate creează un spațiu deschis, luminos și intuitiv. Pe timp de zi, lumina naturală pătrunde prin luminatoare generoase, iar noaptea, terminalul devine un far urban, cu iluminare ambientală ce accentuează liniile arhitecturale.

Designul integrează perfect infrastructura rutieră și feroviară, transformând terminalul într-un nod multimodal de transport. Trenuri, autobuze, taxiuri și mașini personale converg într-un sistem fluid, gândit pentru eficiență și accesibilitate.

Dar mai mult decât atât, acest proiect poziționează Bucureștiul ca hub regional strategic în Europa de Est. Cu o capacitate de 30 de milioane de pasageri anual, Henri Coandă va deveni o poartă de intrare nu doar în România, ci în întregul spațiu balcanic și central-european.

Proiectul va fi implementat modular, pe parcursul a 126 de luni, pentru a răspunde gradual creșterii traficului aerian. Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică? 40 de milioane de euro.
Iar data-cheie pentru evaluarea ofertelor este 5 decembrie 2025.

La licitație s-au înscris nouă mari asocieri de firme, fiecare cu expertiză internațională în inginerie și proiectare:

• Dar Al-Handasah
• Electroproiect
• Consis Proiect
• Eurocerad International
• Quadratum Architecture
• Maristar Com
• Setec International
• Leviatan Design
• Concept Structure

Noul Terminal Henri Coandă nu este doar o construcție. Este o viziune. Un proiect care va conecta România la ritmul global al mobilității moderne. Rămâneți cu noi pentru actualizări și detalii din culisele acestui proiect monumental.

În inima Sectorului 4, acolo unde Șoseaua Berceni se intersectează cu Turnu Măgurele și Sergent Ion Iriceanu, se ridică una dintre cele mai ambițioase lucrări de infrastructură din București: Pasajul Apărătorii Patriei. Un proiect care promite nu doar să fluidizeze traficul, ci și să schimbe complet fața acestei zone. 

Pasajul va avea o lungime totală de 860 de metri, cu două benzi pe sens, fiind proiectat să suporte un flux intens de trafic. Structura este susținută de piloți forați de 28 de metri adâncime și 1,5 metri diametru, în număr de 46, plus radiere și ziduri de sprijin masive.

Până acum, s-au folosit peste 770 de tone de armătură și 6.365 de metri cubi de beton. Costul total al investiției este estimat la 87 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro), iar termenul de finalizare este sfârșitul anului 2026. Constructorul este o asociere de firme românești cu experiență în proiecte mari de infrastructură

Din randările oficiale și imaginile de pe șantier, pasajul impresionează prin designul său modern, de tip pod hobanat (cable-stayed), cu doi piloni înalți și eleganți, din care coboară cabluri albe, perfect tensionate. Balustradele laterale au un model geometric iluminat, care noaptea va transforma structura într-un reper vizual al orașului.

Pe lângă partea rutieră, proiectul include stații de tramvai pe pasaj, conectate prin lifturi și escalatoare direct cu stația de metrou Apărătorii Patriei și cu transportul public de la sol. Este gândit ca un nod intermodal – un punct de legătură între mașini, tramvaie, autobuze și metrou.

Pasajul Apărătorii Patriei nu este doar o lucrare locală, ci o piesă importantă din puzzle-ul inelului median de circulație al Capitalei. Odată finalizat, va lega mai eficient sudul de nordul orașului, reducând timpii de deplasare și descongestionând intersecțiile din zonă.

Pentru un București sufocat de trafic, astfel de proiecte sunt esențiale. Ele nu doar rezolvă problemele de azi, ci pregătesc orașul pentru provocările următoarelor decenii.

Pasajul Apărătorii Patriei este mai mult decât o construcție de beton și oțel – este o investiție în mobilitatea și viitorul Bucureștiului. Rămâne de văzut dacă, odată finalizat, va reuși să livreze toate promisiunile. Până atunci, urmărim șantierul și așteptăm momentul în care primele mașini vor trece pe deasupra acestei intersecții aglomerate.

_____________________
sursă imagini: Primăria Sectorului 4