Astăzi, 7 noiembrie 2025, un grup bipartisan de congresmeni americani a adresat o scrisoare oficială Secretarului Apărării, Sec. Hegseth, cerând reconsiderarea deciziei de retragere parțială a trupelor americane din România.

Scrisoarea este condusă de patru membri influenți ai Congresului:

• Bill Keating (D-MA), cunoscut pentru implicarea sa în comisia de Afaceri Externe și pentru expertiza în politica europeană;

• Brian Fitzpatrick (R-PA), membru moderat, co-președinte al Problem Solvers Caucus, cu reputație de negociator bipartisan;

• Tom Suozzi (D-NY), centrist, recunoscut pentru capacitatea de a construi consens între democrați și republicani;

• Michael Turner (R-OH), președintele comisiei de Intelligence a Camerei Reprezentanților, cu greutate majoră în domeniul securității naționale.

Alături de ei, alți 16 congresmeni din ambele partide au semnat scrisoarea. Prezența acestor figuri cheie dă scrisorii o greutate politică deosebită și transmite Pentagonului că decizia va fi monitorizată îndeaproape.

Scrisoarea nu doar solicită oprirea retragerii, ci cere și ca Secretarul să se prezinte în fața Congresului și a comisiilor relevante pentru a explica decizia, ceea ce amplifică impactul său politic.

Deși scrisoarea în sine nu poate anula decizia de retragere — nu are putere legală — ea transmite un mesaj politic foarte puternic. Bipartizanatul și poziția semnatarilor sporesc presiunea asupra Pentagonului. Conform tradiției, atunci când Congresul manifestă astfel de îngrijorări, Departamentul Apărării trebuie să răspundă, să ofere justificări și, în multe cazuri, să încetinească implementarea deciziilor până la clarificări.

Procesul este unul bine stabilit, cu un desfășurător estimativ pe săptămâni:

• Săptămâna 0: Scrisoarea este transmisă oficial Secretarului Apărării și comisiilor relevante. Pentagonul înregistrează documentul și notifică senior staff-ul. Media și partenerii NATO încep să monitorizeze cazul.

• Săptămânile 1–2: Comisiile HASC și HFAC programează audierea și coordonează detaliile logistice. Pentagonul pregătește informări, materiale clasificate și argumente pentru justificarea deciziei de retragere. Membrii Congresului pot solicita briefinguri preliminare clasificate.

• Săptămânile 2–3: Audierea propriu-zisă are loc. Secretarul Apărării sau adjunctul său explică decizia și răspund întrebărilor membrilor. Pentagonul poate decide să încetinească retragerea pentru a evita conflictul cu Congresul.

• Săptămânile 3–4: Departamentul Apărării analizează feedback-ul comisiilor și poate ajusta calendarul retragerii. Dacă preocupările Congresului sunt majore, poate fi anunțată o reevaluare a deciziei.

• Săptămânile 4–6: Membrii Congresului pot solicita rapoarte suplimentare și briefinguri clasificate. Se discută posibilitatea includerii unor clauze legislative în NDAA sau bugetul de apărare care să limiteze sau să amâne retragerea.

• Săptămânile 6–8+: Dacă este introdusă legislație, aceasta poate bloca retragerea sau poate condiționa reducerea trupelor de prezentarea unui raport detaliat către Congres. În acest scenariu, retragerea parțială poate fi amânată luni de zile.

Makita, gigantul japonez al sculelor electrice, face un pas strategic cu impact direct asupra României. Compania a anunțat că va reduce producția din China destinată pieței americane și va muta o parte din aceasta în Thailanda și România – dar atenție: este vorba strict de producția de power tools, scule electrice destinate exclusiv exportului către Statele Unite.

Această decizie nu este doar despre economie sau logistică. Este un semnal clar că România începe să fie percepută ca un hub de producție de încredere pentru exportul către cea mai mare piață din lume. Pentru țara noastră, asta înseamnă mai mult decât locuri de muncă: înseamnă integrare în lanțurile globale de producție, creșterea standardelor industriale și vizibilitate internațională.

Exportul către SUA nu este doar o afacere; este și o componentă geostrategică. În contextul relațiilor economice și politice dintre România și Statele Unite, producția de power tools destinată pieței americane întărește legăturile comerciale și oferă României un rol mai proeminent în fluxurile globale de producție.

Faptul că Makita a ales România, alături de Thailanda, pentru a produce power tools destinate exclusiv pieței americane, reflectă încrederea companiei în capacitatea industrială și stabilitatea țării noastre. Fiecare sculă electrică produsă aici și trimisă peste ocean nu este doar un produs, ci și o punte comercială între două economii și o confirmare a rolului strategic al României în lanțurile globale de producție pentru piața americană.

Într-o epocă în care teatrul românesc se reinventa permanent, între interbelic și primele decenii ale perioadei comuniste, numele Eugeniei Zaharia strălucea cu discreție, dar cu o forță artistică rară. Actriță profundă, formată într-o perioadă de efervescență culturală și implicată activ în dezvoltarea instituțiilor teatrale din capitală, constănțeanca Eugenia Zaharia a fost una dintre femeile care au modelat, prin talent și viziune, scena românească a secolului al XX-lea.

Eugenia Zaharia s-a născut pe 29 mai 1903, la Constanța. Drumul ei spre teatru a început devreme, iar în 1925 a pășit pentru prima dată pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. Era o perioadă marcată de efervescență artistică, modernizare culturală și un public avizat, dornic de creație autentică.

Debutul ei s-a remarcat prin sensibilitate, expresivitate și rigoare. Aceste calități aveau să-i definească întreaga carieră.

povestea debutului său la teatrul național și articolul în variantă video

Nu s-a mulțumit doar să joace. Eugenia Zaharia a devenit una dintre puținele femei ale vremii care au pus bazele unor instituții de teatru.

În perioada 1940–1947, împreună cu Dina Cocea, Fory Etterle și Petru Nove, a fondat Teatrul Nostru, un spațiu gândit ca laborator artistic și alternativă la teatrele oficiale. Aici și-a continuat activitatea până la instaurarea noului regim politic.

Ulterior, împreună cu Petru Nove, a pus bazele Teatrului Mic — instituție care avea să devină, în timp, un reper al teatrului bucureștean.

Între 1948 și 1955, a jucat și pe scena Teatrului Odeon, consolidându-și reputația de actriță versatilă, capabilă să treacă de la comedie la dramă cu naturalețe.

Roluri memorabile

Eugenia Zaharia a dat viață unor personaje puternice, rămase în memoria publicului și a criticilor acelor vremuri:

• Zoe Trahanache – O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale

• Crucinina – Vinovate fără vină de A. Ostrovski

• Lady Milford – Intrigă și iubire de Friedrich Schiller

• Olga – Minerii de Mihail Davidoglu

A construit personaje cu inteligență scenică, eleganță interioară și o sensibilitate profundă, specifică marilor actori formați în perioada interbelică.

Pe lângă scena clasică, Eugenia Zaharia a fost o prezență constantă în teatrul radiofonic. Vocea ei caldă, clară și expresivă a dat viață unor personaje memorabile în adaptări precum:

• Britanicus (Jean Racine)

• Rebecca (Daphne du Maurier)

• Peer Gynt (Henrik Ibsen)

• Tartuffe (Molière)

Într-o epocă în care radioul era principalul mijloc de cultură pentru publicul larg, aceste apariții au dus teatrul în casele oamenilor, iar vocea Eugeniei Zaharia a devenit familiară generațiilor de ascultători.

Munca ei a fost apreciată oficial: a primit titlul de Artist emerit, precum și Ordinul Muncii și Meritul Cultural, distincții care confirmă locul ei între marile nume ale scenei românești.

Eugenia Zaharia s-a stins din viață la București, pe 23 octombrie 1992. Moștenirea ei artistică rămâne însă prezentă în paginile istoriei teatrului românesc și în amintirea celor ce recitesc cronicile vremii sau descoperă în arhive înregistrările sale.

Eugenia Zaharia nu a căutat strălucirea facilă. A preferat construcția, rigoarea, teatrul făcut cu responsabilitate și respect pentru public. A creat instituții, a format public, a deschis drumuri.

Într-o lume culturală în care numele marilor actori merită readuse la lumină, povestea ei este o lecție de curaj artistic, eleganță și dedicare.

Un destin discret, dar demn — o voce a unei generații de aur pe care avem datoria să o redescoperim.

După o îndelungă perioadă de stagnare pe zona de retail, Constanța se pregătește pentru apariția unui centru comercial de mari dimensiuni.

Conform Certificatului de Urbanism 2446 din data de 23.10.2025 eliberat pentru Sif 1 IMGB S.A. din București, pe bulevardul Aurel Vlaicu 200D se vor edifica:

• Imobil P+E magazin de retail
  
• Imobil P+E magazin de retail
• Imobil de tip drive
• amenajări exterioare, parcaje, circulații pietonale, etc.

Clujul se pregătește pentru o nouă atracție pentru iubitorii de burgeri: Burger King își deschide porțile în Iulius Mall pe 23 octombrie. Povestea acestui brand iconic începe însă cu mult timp înainte, în 1954, în Miami, Florida, când doi antreprenori, James McLamore și David Edgerton, au pus bazele unui mic restaurant numit Insta-Burger King. Ideea lor era simplă, dar revoluționară: burgeri mari, gătiți pe flacără adevărată, așa cum le place oamenilor. De atunci, Burger King a crescut până a devenit al doilea cel mai mare lanț de burgeri din lume, iar Whopper-ul a devenit un simbol al gustului american.

În România, Burger King și-a făcut apariția în 2008, în special în București, în malluri și la aeroport. A urmat un exit și după câțiva ani de pauză, brandul a revenit în forță în 2019 și a început să se extindă rapid în marile orașe. Astăzi, restaurantele sale pot fi găsite în București, Timișoara, Constanța , Sibiu, Ploiești, Oradea, Baia Mare, Suceava, Craiova și Iași. Mai mult, lanțul a început să ajungă și în orașe mai mici, cum este Slobozia.

Acum, Clujul se alătură listei. Unitatea din Iulius Mall va aduce același meniu clasic: Whopper, King Fries, milkshake-uri și burgeri vegetali, pentru cei care vor gustul fără carne. Deschiderea pe 23 octombrie este așteptată cu entuziasm, mai ales că marchează un pas important în extinderea Burger King în Transilvania.

Ce rezervă viitorul? Greu de spus. Ce știm cu certitudine e că urmează un BK drive la Medgidia, cât mai departe, greu de spus. Adunat zonele de food-court din mall-urile din România au deja grad de ocupare de aproape 100%. Singurele spații libere care îmi vin acum în  minte sunt 2 locații adiacente recent eliberate în Vivo Constanța, unde ar fif ezabil un duo Burger King-Popeyes.

Salutare, prieteni! Astăzi avem o veste delicioasă: Wendy’s, celebra rețea americană de fast-food, deschide un nou restaurant în Promenada Mall din București pe 23 octombrie! Hai să descoperim împreună ce înseamnă această expansiune pentru România și ce planuri are Wendy’s în Europa.

Noua locație Wendy’s din Promenada Mall promite o experiență autentic americană: burgeri cu carne de vită și pui 100% românească, salate proaspete și celebrul Frosty. Restaurantul se alătură altor branduri internaționale care au ales România ca poartă de intrare în Europa.

De ce România? Țara noastră este tot mai des aleasă de branduri internaționale datorită apetitului pentru fast-food și stilul de viață urbanizat. Wendy’s a deschis deja locații în Mega Mall și Veranda Mall din București, Shopping City Ploiești și Moldova Mall Iași, iar până la finalul anului 2025, planifică să ajungă la cinci restaurante în România.

Wendy’s a fost fondată în 1969 în Ohio, de Dave Thomas, și a devenit rapid celebră pentru burgerii săi proaspeți și pentru faimoasa mascotă, Wendy – fata cu cozi împletite. Astăzi, Wendy’s este unul dintre cele mai mari lanțuri de fast-food din lume, cu mii de locații în întreaga Americă și,primele lor locații europene – chiar aici, în România.”

Sphera Franchise Group va deschide patru noi locații Hard Rock Cafe în România, în orașele Brașov, Timișoara, Iași și Cluj, iar o a cincea locație va fi inaugurată în Chișinău, Republica Moldova, extinzând astfel prezența francizei în regiune.

Sphera Group a achiziționat drepturile de franciză pentru România și Republica Moldova de la Hard Rock International și va implementa planul de dezvoltare prin intermediul unei noi companii, HRC Restaurants SRL, deținută integral de Sphera Franchise Group. Deschiderile vor avea loc pe o perioadă de cinci ani, începând cu 2026.

În prezent, România găzduiește deja locația emblematică din Parcul Herăstrău, București, activă din 2008. Odată cu noile unități, țara va ajunge la patru locații Hard Rock Cafe, ceea ce reprezintă un număr semnificativ în context european. Pentru comparație, multe țări europene au una sau două locații, iar doar câteva, precum Germania sau Spania, depășesc zece locații.

Această expansiune reflectă apetitul tot mai mare al românilor pentru muzica, cultura și bandurile americane și experiențele de lifestyle asociate acestora. De la înființarea sa în 1971, Hard Rock Cafe a devenit un simbol cultural global, păstrând și celebrând istoria muzicii rock prin colecțiile sale iconice de suveniruri, fotografii și instrumente ale legendelor muzicii. Prin noile locații, România se alătură comunității internaționale care trăiește experiența Hard Rock, într-un spațiu unde gastronomia, muzica și cultura se întâlnesc.

 După o amplă perioadă de restaurare, Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei din București își redeschide porțile într-o nouă formă. Monumentul istoric, ridicat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost complet reabilitat și va găzdui în curând proiectul comercial TOFF Galleries — un nou reper al retailului de lux din România.

Palatul a fost construit în jurul anului 1835 pentru familia Știrbey și reprezintă un exemplu remarcabil de arhitectură neoclasică. De-a lungul a aproape două secole, clădirea a fost martor al transformărilor Bucureștiului, servind succesiv ca reședință nobiliară, sediu administrativ și spațiu cultural. Restaurarea de astăzi readuce la viață eleganța originară a palatului, îmbinând patrimoniul istoric cu o nouă destinație urbană.

Sub coordonarea companiei Hagag Development Europe, Palatul Știrbey a fost transformat într-o galerie multi-brand de lux. Spațiul total, de aproximativ 4.000 de metri pătrați, este distribuit pe subsol, parter, etaj și mansardă, fiind adaptat cerințelor comerciale contemporane. Conceptul urmează modelul internațional shop-in-shop: fiecare brand dispune de o zonă proprie, într-un decor comun de rafinament. Printre mărcile confirmate se numără case de modă și parfumuri de prestigiu internațional, de la Dior și Valentino până la Loewe, Moncler și Jimmy Choo.

Prin conceptul său, TOFF Galleries poate fi privit ca un veritabil Harrods al României — un spațiu care reunește sub același acoperiș branduri de elită, servicii personalizate și o experiență arhitecturală de excepție. Așa cum Harrods a devenit un simbol al Londrei, noul Palat Știrbey promite să redefinească standardele luxului bucureștean și să consolideze statutul capitalei pe harta europeană a eleganței.

Lucrările sunt, practic, finalizate. Fațadele au fost restaurate în totalitate, decorațiunile arhitecturale originale au fost reconstituite manual, iar tâmplăria din lemn a fost recondiționată. Iluminatul interior și exterior este funcțional, iar amenajarea peisagistică din curte — cu gazon nou și arbuști ornamentali — este deja completă. Gardul istoric din fier forjat a fost refăcut, iar intrările principale sunt marcate de copertinele roșii TOFF Galleries. În prezent, se lucrează la ultimele detalii interioare și la curățenia generală, în pregătirea recepției finale.

Transformarea Palatului Știrbey într-un spațiu dedicat luxului marchează o nouă etapă pentru Calea Victoriei — un bulevard care combină tradiția și modernitatea. Prin acest proiect, un monument istoric devine o punte între trecut și prezent, între eleganța clasică și experiența contemporană a brandurilor globale. În curând, TOFF Galleries își va deschide porțile, aducând Bucureștiului un nou simbol al rafinamentului urban.