EnergoNuclear, compania controlată integral de Nuclearelectrica (SNN), a semnat la Washington un contract de împrumut în valoare de 57,2 milioane de dolari cu Exim Bank US, instituția financiară guvernamentală americană specializată în susținerea proiectelor strategice internaționale.

Împrumutul este garantat de Nuclearelectrica, iar subsidiara europeană a JPMorgan Chase a avut rolul de agent de documentare. Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea serviciilor de inginerie și management de proiect aferente dezvoltării unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Serviciile vor fi asigurate de compania americană Sargent & Lundy, un nume cu tradiție în domeniul energiei, fondată în 1891 și recunoscută la nivel global pentru expertiza sa în proiecte de infrastructură energetică, inclusiv centrale nucleare. De-a lungul timpului, compania a fost implicată în proiectarea și consultanța pentru zeci de reactoare nucleare din Statele Unite și din alte țări, contribuind la dezvoltarea standardelor moderne de siguranță și eficiență în industrie. Experiența acumulată în peste un secol de activitate face din Sargent & Lundy un partener strategic pentru proiecte complexe, precum extinderea capacităților nucleare din România.

Acest acord reprezintă un nou pas în consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite în domeniul energiei. Dezvoltarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă este considerată un proiect major pentru securitatea energetică regională, contribuind la creșterea capacității de producție de energie curată și la reducerea dependenței de surse externe.

 La Muzeul de Artă Constanța a avut loc vernisajul expoziției de grup „RO”, un proiect artistic cu tradiție, ajuns deja la a șaptea ediție și prezentat de-a lungul timpului în muzee și galerii din întreaga țară.

Evenimentul a reunit lucrări de pictură, grafică și sculptură semnate de artiști contemporani, reprezentativi pentru diverse medii culturale și etnice. Expoziția propune o formulă deschisă și dinamică, în care fiecare ediție aduce noi combinații și perspective, construind un dialog vizual între stiluri, generații și identități.

S-a semnat contractul pentru achiziția a 12 trenuri cu hidrogen, un pas important pentru modernizarea transportului feroviar din România și pentru reducerea dependenței de materialul rulant diesel pe liniile neelectrificate.

Acordul a fost încheiat cu Alstom, iar trenurile livrate vor fi din gama Coradia Stream H, unele dintre cele mai moderne unități de acest tip din Europa. Acestea folosesc tehnologia hidrogenului pentru a produce energie, oferind o alternativă mai curată și mai eficientă pentru rutele unde electrificarea nu este încă realizată.

Noile trenuri vor deservi mai multe rute esențiale pentru sudul țării, contribuind la o mai bună conectivitate regională. Printre acestea se numără legăturile București – Pitești (cu extindere spre Piatra Olt și Craiova), București – Aeroportul Henri Coandă, București – Târgoviște și București – Curtea de Argeș. Practic, vorbim despre un nucleu de trasee care leagă capitala de orașe importante din jurul său.

Din punct de vedere tehnic, trenurile pot atinge viteze de până la 160 km/h și beneficiază de autonomie extinsă, fiind proiectate pentru exploatare eficientă pe distanțe medii fără infrastructură electrică. Ele vor înlocui treptat trenurile diesel, aducând un plus de confort, fiabilitate și sustenabilitate.

Valoarea contractului este de 1,617 miliarde lei (fără TVA), iar acesta include și mentenanța pe o perioadă de 15 ani, ceea ce sugerează nu doar o investiție punctuală, ci un angajament pe termen lung pentru modernizarea flotei feroviare din România.

 La Biblioteca Județeană Ioan N. Roman a avut loc lansarea volumului „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945”, semnat de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu, apărut la Editura Humanitas.

Evenimentul a reunit autori, invitați din mediul academic și public interesat de istoria recentă, în cadrul unei discuții dedicate temelor abordate în volum. Alături de autori au intervenit Georgiana Țăranu, profesor la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța, și Costin Scurtu, muzeograf și șef al filialei constănțene a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”. Discuția a fost moderată de managerul bilbiotecii, Amelia Stănescu.

 În 1923, la solicitarea administrației locale din Constanța, Casa Regală – mai precis Regina Maria a României – decide construirea unui palat de vară în stațiunea Mamaia, cu scopul de a crește atractivitatea și valoarea imobiliară a zonei. Lucrările sunt finalizate în 1926, în urmă cu fix 100 de ani, proiectul fiind realizat de arhitectul Mario Stoppa.

 Acesta concepe și vila adiacentă, o construcție cu minaret, care avea să fie locuită inițial de Principesa Ileana și ulterior de Principele Nicolae. După naționalizare, vila este transformată în celebrul Bar Orient, iar astăzi se află într-o stare avansată de degradare, fără minaret și sub amenințarea demolării.

Domeniul regal era organizat armonios: palatul și vila erau despărțite de o grădină botanică și o alee cu pergole, iar în stânga palatului se afla Vila Știrbey, aflată astăzi într-un proces de restaurare. 

Acest ansamblu reflecta viziunea estetică și sensibilitatea Reginei Maria, care a transformat locul într-un adevărat refugiu la malul mării.

Despre Palatul de la Mamaia, Regina Maria nota în memoriile sale:

„La Mamaia de asemenea e o căsuță care poartă pecetea mea.

Se găsește pe aceleași locuri cu o casă mult mai puternică pe care eu și regele am clădit-o pe nisipurile țărmului, întins așa kilometri și kilometri și care ne-a dat totdeauna la toți o mare bucurie.

Dar soarta nu a vrut ca regele să locuiască vreodată în această casă și să o locuiesc singură, era prea dureros. Ajunsese prea mare pentru mine, era o casă care trebuia umplută. Am dat-o atunci mamei regelui. Amintindu-mi de propria-mi dorință fierbinte să am ceva al meu, i-am menit să aibă și ea o casă netăgăduit a ei. Așa a trecut Cara Dalga în stăpânirea ei, iar eu am luat pentru mine micul adaos pe care îl pregătisem lui Mihai.

Mihai, astăzi, trăiește în palate, nu mai e băiețelul care se joacă pe un mal de mare și din clădirea de nimic am făcut o mică locuință de vis în care eu și Ileana tocmai bine loc, pentru că eu și Ileana ne împărtășim totdeauna din toate.

Iar de jur împrejurul acestei mici și stranii clădiri am desenat o grădină pardosită cu locuri mari, goale la mijloc în care am sădit strălucite petunii, o floare care ține deopotrivă la soare și vânt și la uscăciune. Urmarea a fost o bucurie a ochilor. Casa părea căzută din cer pe un covor roșu aprins. Și mireasma era așa tare că străbătea până jos la țărm și era cu noi când ne scăldam în mare.

Cara Dalga e și ea o micuță casă de vis...”

În 1933, Regina Maria se retrage în Vila Știrbey, iar palatul este vândut Flotilei de Hidroaviație, fiind folosit ca hotel și cazinou. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea este rechiziționată de armata germană și utilizată ca sediu de comandament. 

 La Cazinoul din Constanța a avut loc o seară dedicată reflecției asupra unuia dintre cele mai sensibile capitole ale istoriei recente, prilejuită de lansarea volumului semnat de Cosmin Popa – „Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu”.

Evenimentul a fost construit în jurul unei dezbateri consistente, cu tema „Cum funcționează puterea. Economia ca instrument de control în România lui Nicolae Ceaușescu”, propunând o analiză lucidă a mecanismelor prin care regimul totalitar și-a consolidat și menținut controlul asupra societății. Discuția a depășit cadrul strict istoric, deschizând perspective relevante asupra modului în care aceste structuri de putere continuă să influențeze prezentul.

Alături de autor au participat Daniel Valentin Citirigă, decan al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, și Gabriel Stelian Manea, director al Departamentului de Istorie și Științe Politice din aceeași universitate. Intervențiile lor au adus un plus de profunzime dezbaterii, oferind atât context academic, cât și interpretări critice asupra relației dintre economie, corupție și putere în perioada comunistă.

Într-un spațiu încărcat de simbolism precum Cazinoul din Constanța, dialogul a căpătat o dimensiune aparte, transformând lansarea de carte într-o veritabilă platformă de reflecție asupra memoriei colective și a lecțiilor istoriei. Evenimentul a demonstrat că înțelegerea trecutului rămâne esențială pentru a putea interpreta corect realitățile prezentului.

La Muzeul de Artă Constanța a avut loc vernisajul expoziției „Sinestezii vizuale”, un proiect artistic aparte semnat de Ilie Boca și Ovidiu Ungureanu, sub curatoriatul Leliei Rus-Pîrvan. Evenimentul a adus în fața publicului constănțean un dialog vizual complex, construit la intersecția dintre pictură, grafică și fotografie.

Proiectul „Sinestezii vizuale”, început în 2017 la Bacău, propune o întâlnire între două limbaje artistice distincte, dar complementare. Pe de o parte, universul pictural al lui Ilie Boca, marcat de forță expresivă și simbolism, iar pe de altă parte, demersul fotografic al lui Ovidiu Ungureanu, construit pe observație, stratificare și explorare vizuală. Rezultatul este o experiență artistică în care imaginea devine spațiu de dialog între generații, stiluri și sensibilități diferite.

 La Cazinoul din Constanța a avut loc o conferință specială organizată în parteneriat cu Art Safari, susținută de dr. Ștefania Dinu, director adjunct științific al Muzeului Național Cotroceni.. Evenimentul a completat expoziția „Ea: Regina și Marea”, aducând în prim-plan o perspectivă mai intimă și mai puțin cunoscută asupra personalității Reginei Maria, cu accent pe universul său personal, sensibil și creativ.

Conferința a depășit zona strict istorică și a conturat o imagine profund umană a Reginei Maria, punând accent pe dimensiunea romantică și pe relația sa cu spațiile pe care le-a transformat în adevărate „case de vis”. În centrul discuției s-a aflat însă Palatul Cotroceni, unul dintre cele mai importante repere ale istoriei regale românești, a cărui evoluție reflectă, în mod direct, transformările statului român.