După încheierea ocupației sovietice, Statele Unite încep treptat să reconstruiască punțile diplomatice cu România. Era o relație care, în anii ’30, atinsese un nivel remarcabil de apropiere. Washingtonul știa că, pentru a restabili dialogul, trebuia să reintre în atenția publicului românesc. Așa apar expozițiile dedicate vieții americane: industrie, tehnologie, transporturi, arhitectură și progres științific.
În același timp, reviste tematice precum Sinteza, Cercetare și Dezvoltare în SUA sau Omul pe Lună sunt trimise către biblioteci, universități și personalități din mediul politic și economic. Era un efort strategic, menit să reactiveze interesul României pentru cooperarea cu Statele Unite.
Una dintre aceste expoziții a devenit emblematică: „Afacerile și arta în America”.
A fost o prezentare ingenioasă, construită din panouri ilustrative montate pe structuri metalice, ca niște decoruri de teatru. În cadrul ei, un gest neașteptat devine subiect de presă: 60 de perechi de pantofi de balet donate Școlii de Coregrafie din București.
Interesul românilor era mare, iar cifrele o arată clar. La cea de-a cincea ediție a Târgului Internațional București, desfășurată între 5 și 14 octombrie 1978, Pavilionul Statelor Unite „Afacerile și arta în America”. atrage peste 160.000 de vizitatori. Pe lângă tehnologia adusă de 11 companii specializate în aparatură electronică industrială, pavilionul includea și o atracție aparte: o expoziție amplă despre felul în care companiile americane susțin arta.
Filme, fotografii, obiecte de artă și elemente de decor explicau un fenomen esențial pentru cultura americană. În Statele Unite, lumea afacerilor este unul dintre cei mai importanți susținători ai artelor. Această tradiție vine din filosofia pluralismului american: credința că societatea funcționează mai bine atunci când grupuri diferite de cetățeni contribuie voluntar la binele comun.
Fundații, asociații voluntare și companii private se implică în finanțarea artelor și a altor cauze publice. Nu pentru a concura cu statul, ci pentru a-i completa rolul și pentru a aduce un plus de umanitate în viața comunităților.
Aceste expoziții americane din România nu erau doar vitrine culturale. Ele reprezentau un mesaj diplomatic: dorința Statelor Unite de a reconstrui încrederea, de a restabili legăturile și de a readuce România într-un dialog deschis cu lumea occidentală.
.jpg)
