În atmosfera încărcată de simbolism a lunii mai, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit astăzi manifestarea culturală „Carol I și Dobrogea”, un eveniment dedicat memoriei unuia dintre cei mai importanți conducători ai României moderne și relației profunde dintre domnia sa și spațiul dobrogean. Organizată sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu instituții culturale, academice și arhivistice de prestigiu, întâlnirea a reunit istorici, profesori, elevi și iubitori ai patrimoniului într-un dialog despre istorie, identitate și modernizare.

Joi, 7 mai, de la ora 18:00, Galeria de Artă Mangalia a devenit spațiul unei întâlniri speciale dintre public și universul artistic al lui Lucian Asaftei, odată cu vernisajul expoziției „Acorduri cromatice”. Evenimentul a adus împreună iubitori de artă, artiști și oameni atrași de expresia vizuală contemporană, într-o atmosferă calmă, dar încărcată de sensibilitate și curiozitate.

Lansarea volumului „Constanța și împrejurimi / Constanța and Surroundings” va avea loc pe 10 mai, de la ora 18:30, la Cazinoul Constanța, într-un eveniment care reunește invitați din mediul cultural, academic, civic și de business.

Constanța are locurile ei spectaculoase, poveștile ei ascunse, lumina ei specială și un fel unic de a se așeza între mare, istorie și viața de zi cu zi. Toate acestea se regăsesc într-un nou volum de colecție dedicat orașului și împrejurimilor sale, care va fi lansat duminică, 10 mai, de la ora 18:30, la Cazinoul Constanța.

Volumul „Constanța și împrejurimi / Constanța and Surroundings” este un proiect editorial bilingv, realizat sub semnătura lui Adrian Siea, editura City Walk, care aduce împreună peste 350 de fotografii, mai mult de 100 de obiective și 365 de pagini dedicate orașului, patrimoniului, peisajelor, arhitecturii și locurilor care definesc Constanța și Dobrogea. Lucrarea este rezultatul unui proiect fotografic și editorial construit în peste 10 ani, gândit ca o ediție de colecție și ca un reper vizual pentru oraș.

Evenimentul de lansare nu va fi doar o prezentare de carte, ci o seară despre Constanța: despre felul în care un oraș își păstrează memoria, își valorifică patrimoniul, își educă noile generații, își construiește imaginea și își adună comunitatea în jurul unor proiecte cu sens.

Seara va fi moderată de Adrian Gorpin și va include o proiecție video cinematică despre etapele realizării volumului, imagini de arhivă și cadre recente, dar și mesaje video internaționale ale unor personalități care admiră comunitatea din Constanța.

La discuție vor participa dr. Delia Roxana Cornea, Director al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, dr. Alexandru Bobe, Prorector al Universității Ovidius din Constanța, Aurelian Marin, CEO Paradis Hotels & Resorts, av. Cătălin Gabriel Filișan, Decan al Baroului Constanța și Președinte Constanța Restart,  ing. Gabriel Dragoslav, șef mecanic CMA SHIPS și pasionat de fotografie și ing. Adrian Siea, autorul volumului. Temele abordate vor porni de la importanța memoriei unui oraș și rolul patrimoniului în dezvoltarea urbană, până la contribuția educației, a mediului privat și a societății civile în transformarea Constanței. În același timp, evenimentul va aduce în prim-plan și pasiunea pentru fotografie, ca formă de documentare, sensibilitate și recuperare vizuală a unui spațiu urban.

Lansarea volumului la Cazinoul Constanța are o valoare simbolică aparte. Cazinoul este una dintre cele mai puternice imagini ale orașului, un reper identitar și arhitectural, dar și un spațiu care, odată redeschis comunității, poate deveni o scenă pentru evenimente culturale, editoriale și civice relevante.

Eveniment: Lansare volum „Constanța și împrejurimi / Constanța and Surroundings”

 Data: 10 mai

 Ora: 18:30

 Locul: Cazinoul Constanța

 Proiect editorial: Adrian Siea, editura City Walk

 Website: www.constantavizual.ro

În inima Bucureștiului de astăzi, Ateneul Român pare firesc integrat în țesutul orașului. Dar la sfârșitul secolului al XIX-lea, lucrurile nu stăteau deloc așa. Ridicat în Grădina Episcopiei, pe un teren care aparținuse familiei Văcăreștilor și unde se înălțase cândva Biserica Sfinților 40 de Mucenici, edificiul a fost întâmpinat cu scepticism. Mulți contemporani considerau amplasamentul nepotrivit: prea departe de centrul orașului, greu accesibil, mai ales iarna. Se întreba, nu fără ironie, dacă statul nu dispunea de terenuri mai potrivite decât acest loc „de la marginea orașului”.

Construcția a început în 1886, iar o parte importantă din fonduri a fost strânsă prin celebra subscripție publică „Dați un leu pentru Ateneu”, un gest care spune mult despre dorința societății românești de a-și construi instituții culturale solide. La recomandarea arhitectului Charles Garnier, autorul Operei din Paris, planurile au fost realizate de Albert Galleron, astfel încât să valorifice fundația deja existentă a unui manej început de Societatea Equestră Română. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888, iar lucrările au continuat până în 1897 sub conducerea arhitectului Leonida Negrescu.

Despre istoria construcției voi reveni cu alt prilej. De această dată, privirea se ridică inevitabil spre interior, către elementul care dă suflet sălii: fresca monumentală realizată de Costin Petrescu. În 1933, la mai bine de trei decenii de la inaugurarea clădirii, a început ornamentarea frizei circulare care înconjoară sala mare. Lucrarea, lată de trei metri și lungă de șaptezeci, se desfășoară deasupra lojilor, în jurul tamburului cupolei, ca o bandă continuă de memorie națională.

Fresca este alcătuită din 25 de scene care urmăresc, într-un fir narativ coerent, istoria românilor. De la intrarea împăratului Traian în Dacia și colonizarea romană, trecând prin formarea poporului daco-roman, invaziile barbare și cristalizarea identității medievale, până la figuri precum Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, fiecare episod este tratat cu o solemnitate aproape liturgică. Secolele moderne își găsesc și ele locul: răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, revoluțiile de la 1821 și 1848, Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza, independența și, în final, Marea Unire și consolidarea statului român.

Dar fresca nu este doar o poveste artistică, ci și una politică. În 1940, Ion Antonescu i-a cerut lui Costin Petrescu să-l elimine pe regele Carol al II-lea din compoziție, devenit între timp indezirabil. În locul său, pictorul a introdus o alegorie a țărăncilor reprezentând provinciile istorice reunite. Mai târziu, în primii ani ai regimului comunist, între 1948 și 1966, fresca a fost acoperită cu o draperie de catifea roșie, ca și cum memoria însăși trebuia pusă între paranteze.

Există însă și episoade mai puțin cunoscute, care leagă această operă de contextul european al epocii. În 1937, Costin Petrescu a realizat replici ale scenelor dedicate lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare pentru a decora pavilionul României la Exposition Internationale des Arts et Techniques dans la Vie Moderne. Această expoziție internațională, desfășurată la Paris într-un moment tensionat al istoriei europene, a fost o vitrină a modernității și a competiției simbolice între națiuni. Pavilioanele nu prezentau doar realizări tehnice, ci și identități culturale, fiecare țară încercând să-și definească locul într-o lume aflată în schimbare.

Pavilionul României, proiectat de Duiliu Marcu, s-a remarcat prin sobrietate și modernism. Amplasat pe una dintre terasele înalte ale expoziției, în vecinătatea unor pavilioane importante, el propunea o sinteză a culturii românești printr-o arhitectură funcționalistă, lipsită de ornamente excesive. În acest cadru, replicile frescei lui Costin Petrescu nu erau simple decorațiuni, ci declarații vizuale despre continuitate, identitate și ambiția unui stat aflat între tradiție și modernitate.

Astfel, fresca de la Ateneul Român nu este doar un element decorativ, ci un discurs vizual complex, care a traversat regimuri, ideologii și reinterpretări. Privită astăzi, ea rămâne o invitație la reflecție: nu doar asupra trecutului, ci și asupra felului în care alegem să-l spunem mai departe.

 În vara anului 1935, acolo unde astăzi recunoaștem inima stațiunii Mamaia, prindea contur un simbol al eleganței interbelice: corpul central al Cazinoul Mamaia. Nu era doar o clădire nouă, ci o renaștere pe locul unui edificiu deja încărcat de istorie. Aici se ridicaseră odinioară băile Mamaia, un imobil în stil victorian revival care adăpostise gara stațiunii, un restaurant și un cazinou — un spațiu vibrant, pierdut însă în flăcările unui incendiu.

Un nou moment important pentru infrastructura României se va consuma mâine pe Autostrada Sibiu – Pitești (#A1), acolo unde tunelul Robești, situat pe secțiunea montană Boița – Cornetu, este străpuns. După doar șapte luni de la debutul lucrărilor, „luminița de la capătul tunelului” devine realitate pe Valea Oltului, într-unul dintre cele mai dificile șantiere din țară.

Tunelul, cu o lungime de 900 de metri, este o lucrare impresionantă din punct de vedere tehnic. Pentru realizarea lui au fost excavați aproximativ 200.000 de metri cubi de rocă, s-au utilizat circa 60.000 de metri cubi de beton și aproximativ 4.000 de tone de oțel, iar dislocarea rocii dure a necesitat folosirea a aproape 70 de tone de explozibil. Este al doilea tunel străpuns pe acest proiect major, după cel de la Curtea de Argeș, semn că lucrările avansează într-un ritm susținut.

Întregul sector montan Boița – Cornetu rămâne, însă, o provocare inginerească de amploare. Pe cei 31 de kilometri ai traseului, proiectul include nu mai puțin de șapte tuneluri cu o lungime totală de aproximativ 5 kilometri și 48 de poduri și viaducte care însumează circa 13 kilometri. În total, lucrările implică peste 15 milioane de metri cubi de săpături și umpluturi, într-un relief dificil, în inima defileului Oltului.

În prezent, se lucrează pe aproximativ o treime din lungimea totală a acestor tronsoane montane, iar fiecare etapă finalizată aduce mai aproape obiectivul major: o autostradă care să traverseze Carpații și să lege eficient Transilvania de Muntenia. În paralel, un alt moment important este așteptat în această vară, odată cu deschiderea circulației pe secțiunea Curtea de Argeș – Tigveni, unde se află primul tunel forat de autostradă din România.

Străpungerea tunelului Robești nu este doar o reușită tehnică, ci și un simbol al progresului. Este dovada că, pas cu pas, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură ale României începe să prindă contur.

 În anii ’30, în imediata apropiere a Cazinoului din Mamaia, societatea bucureșteană Edilitatea ridica, după planurile arhitectului Ioan C. Roșu, unul dintre cele mai moderne imobile ale litoralului: Blocul Edilitatea. Conceput ca un ansamblu de locuințe de vacanță, acesta a fost, de fapt, primul bloc de acest tip din Mamaia – un semn clar al transformării stațiunii într-o destinație elitistă.

imagine de epocă din colecția Arhitect Radu Cornescu

imagine de epocă din colecția Arhitect Radu Cornescu 

Imobilul, realizat în stil streamline deco, impresionează prin volumetria sa aerodinamică și liniile fluide. Balcoanele continue, rotunjite la colțuri, creează acea imagine specifică „pachebotului”, foarte populară în arhitectura litoralului interbelic. Fațadele sunt dezvoltate pe orizontală, cu registre clare și suprafețe netede, lipsite de ornamentație excesivă, unde estetica derivă din funcționalitate. Retragerile succesive ale nivelurilor superioare și terasele generoase accentuează ideea de relaxare și deschidere către mare.

Proiectul inițial prevedea o clădire mult mai amplă, însă din considerente financiare lungimea acesteia a fost redusă semnificativ. Chiar și în această formă, blocul a rămas un reper arhitectural al epocii. Ulterior, imobilul a fost completat cu un restaurant cu terasă, decorat cu pergole art deco elegante, în centrul căreia se afla simbolica roză a vânturilor – un detaliu care întărea legătura cu universul marin.

Destinul clădirii reflectă, însă, transformările istorice ale României. După naționalizare, în anii ’50, Blocul Edilitatea devine Școală de Pescuit, pentru ca în anii ’60, la propunerea arhitectului Cezar Lăzărescu să devină hotelul Albatros.

Și o fotografie recentă:

La fel ca în cazul Socec și Cartea Românească, povestea Ig. Hertz începe ca tipografie și editură, evoluând treptat spre un concept mult mai complex: librărie și, în cele din urmă, un veritabil department store – o formulă extrem de modernă pentru România anilor ’20.

Momentul definitoriu vine în 1927, odată cu inaugurarea noului sediu de pe strada Râureanu din București. Clădirea, realizată în stil haussmannian, impresiona prin eleganță și monumentalitate: subsol, parter înalt, șapte etaje și mansardă – o configurație tipică marilor magazine occidentale din acea perioadă, inspirată direct din modelul parizian.

 O recentă postare a celor de La Mița Biciclista în care spuneau că stabilimentul nu este pentru toată lumea și nici nu își doresc să fie, a stârnit o adevărată mânie proletară. Eu nu mă număr nici printre „susținătorii fideli și nici printre criticii la fel de fideli” (ca să citez postarea). Sunt câteva aspecte care nu îmi plac, dar în acleași timp sunt un milion de motive pentru care ador acel loc.

Cheers! From the rooftops of Mița, with love!

În 1916, inginerul Grigore Popescu demara procesul de sistematizare a unei suprafețe de aproximativ 7 hectare în București, zonă care avea să devină cunoscută sub numele de Domenii. Proiectul a fost gândit ca un cartier rezidențial modern pentru acea perioadă, iar începând cu 1919 loturile au fost scoase la vânzare, fiind destinate construcției de locuințe individuale.

În deceniile următoare, zona s-a dezvoltat armonios, reunind imobile realizate în stiluri arhitecturale diverse – de la neoromânesc și art deco, până la modernism și influențe mediteraneene. Această varietate a contribuit la conturarea unui ansamblu urban cu o identitate distinctă și o valoare arhitecturală remarcabilă.

Un exemplu reprezentativ este imobilul construit în 1934 pe strada Alexandru Constantinescu nr. 41, la inițiativa profesorului Marin Chiritescu-Arva. Clădirea, proiectată de arhitectul Alexandru Zamfiropol, se remarcă prin soluțiile moderne pentru acea epocă: parcare subterană, trei niveluri și o terasă circulabilă, elemente care indică o viziune avansată asupra confortului urban.

Marin Chiritescu-Arva a fost un agronom de prestigiu, format la Berlin și Königsberg, membru al mai multor organizații științifice internaționale, inclusiv Academia Cehoslovacă de Agricultură, Asociația Internațională pentru Știința Solului și Societatea Britanică pentru Progresul Științei. Cariera sa promițătoare a fost însă curmată prematur, acesta stingându-se din viață în 1935, la doar 45 de ani.

 Între 30 aprilie și 3 mai, Festival du Bonheur a revenit la Complex Enigma cu ediția aniversară cu numărul 10, aducând în prim-plan o combinație de gastronomie, muzică și atmosferă de vacanță.

 Retromobil Club România – filiala Constanța a organizat și în acest an evenimentul „Retroparada Primăverii 2026”, o întâlnire dedicată pasionaților și iubitorilor de automobile de epocă.

EnergoNuclear, compania controlată integral de Nuclearelectrica (SNN), a semnat la Washington un contract de împrumut în valoare de 57,2 milioane de dolari cu Exim Bank US, instituția financiară guvernamentală americană specializată în susținerea proiectelor strategice internaționale.

Împrumutul este garantat de Nuclearelectrica, iar subsidiara europeană a JPMorgan Chase a avut rolul de agent de documentare. Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea serviciilor de inginerie și management de proiect aferente dezvoltării unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Serviciile vor fi asigurate de compania americană Sargent & Lundy, un nume cu tradiție în domeniul energiei, fondată în 1891 și recunoscută la nivel global pentru expertiza sa în proiecte de infrastructură energetică, inclusiv centrale nucleare. De-a lungul timpului, compania a fost implicată în proiectarea și consultanța pentru zeci de reactoare nucleare din Statele Unite și din alte țări, contribuind la dezvoltarea standardelor moderne de siguranță și eficiență în industrie. Experiența acumulată în peste un secol de activitate face din Sargent & Lundy un partener strategic pentru proiecte complexe, precum extinderea capacităților nucleare din România.

Acest acord reprezintă un nou pas în consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite în domeniul energiei. Dezvoltarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă este considerată un proiect major pentru securitatea energetică regională, contribuind la creșterea capacității de producție de energie curată și la reducerea dependenței de surse externe.

 La Muzeul de Artă Constanța a avut loc vernisajul expoziției de grup „RO”, un proiect artistic cu tradiție, ajuns deja la a șaptea ediție și prezentat de-a lungul timpului în muzee și galerii din întreaga țară.

Evenimentul a reunit lucrări de pictură, grafică și sculptură semnate de artiști contemporani, reprezentativi pentru diverse medii culturale și etnice. Expoziția propune o formulă deschisă și dinamică, în care fiecare ediție aduce noi combinații și perspective, construind un dialog vizual între stiluri, generații și identități.

S-a semnat contractul pentru achiziția a 12 trenuri cu hidrogen, un pas important pentru modernizarea transportului feroviar din România și pentru reducerea dependenței de materialul rulant diesel pe liniile neelectrificate.

Acordul a fost încheiat cu Alstom, iar trenurile livrate vor fi din gama Coradia Stream H, unele dintre cele mai moderne unități de acest tip din Europa. Acestea folosesc tehnologia hidrogenului pentru a produce energie, oferind o alternativă mai curată și mai eficientă pentru rutele unde electrificarea nu este încă realizată.

Noile trenuri vor deservi mai multe rute esențiale pentru sudul țării, contribuind la o mai bună conectivitate regională. Printre acestea se numără legăturile București – Pitești (cu extindere spre Piatra Olt și Craiova), București – Aeroportul Henri Coandă, București – Târgoviște și București – Curtea de Argeș. Practic, vorbim despre un nucleu de trasee care leagă capitala de orașe importante din jurul său.

Din punct de vedere tehnic, trenurile pot atinge viteze de până la 160 km/h și beneficiază de autonomie extinsă, fiind proiectate pentru exploatare eficientă pe distanțe medii fără infrastructură electrică. Ele vor înlocui treptat trenurile diesel, aducând un plus de confort, fiabilitate și sustenabilitate.

Valoarea contractului este de 1,617 miliarde lei (fără TVA), iar acesta include și mentenanța pe o perioadă de 15 ani, ceea ce sugerează nu doar o investiție punctuală, ci un angajament pe termen lung pentru modernizarea flotei feroviare din România.

 La Biblioteca Județeană Ioan N. Roman a avut loc lansarea volumului „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945”, semnat de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu, apărut la Editura Humanitas.

Evenimentul a reunit autori, invitați din mediul academic și public interesat de istoria recentă, în cadrul unei discuții dedicate temelor abordate în volum. Alături de autori au intervenit Georgiana Țăranu, profesor la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța, și Costin Scurtu, muzeograf și șef al filialei constănțene a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”. Discuția a fost moderată de managerul bilbiotecii, Amelia Stănescu.

 În 1923, la solicitarea administrației locale din Constanța, Casa Regală – mai precis Regina Maria a României – decide construirea unui palat de vară în stațiunea Mamaia, cu scopul de a crește atractivitatea și valoarea imobiliară a zonei. Lucrările sunt finalizate în 1926, în urmă cu fix 100 de ani, proiectul fiind realizat de arhitectul Mario Stoppa.

 Acesta concepe și vila adiacentă, o construcție cu minaret, care avea să fie locuită inițial de Principesa Ileana și ulterior de Principele Nicolae. După naționalizare, vila este transformată în celebrul Bar Orient, iar astăzi se află într-o stare avansată de degradare, fără minaret și sub amenințarea demolării.

Domeniul regal era organizat armonios: palatul și vila erau despărțite de o grădină botanică și o alee cu pergole, iar în stânga palatului se afla Vila Știrbey, aflată astăzi într-un proces de restaurare. 

Acest ansamblu reflecta viziunea estetică și sensibilitatea Reginei Maria, care a transformat locul într-un adevărat refugiu la malul mării.

Despre Palatul de la Mamaia, Regina Maria nota în memoriile sale:

„La Mamaia de asemenea e o căsuță care poartă pecetea mea.

Se găsește pe aceleași locuri cu o casă mult mai puternică pe care eu și regele am clădit-o pe nisipurile țărmului, întins așa kilometri și kilometri și care ne-a dat totdeauna la toți o mare bucurie.

Dar soarta nu a vrut ca regele să locuiască vreodată în această casă și să o locuiesc singură, era prea dureros. Ajunsese prea mare pentru mine, era o casă care trebuia umplută. Am dat-o atunci mamei regelui. Amintindu-mi de propria-mi dorință fierbinte să am ceva al meu, i-am menit să aibă și ea o casă netăgăduit a ei. Așa a trecut Cara Dalga în stăpânirea ei, iar eu am luat pentru mine micul adaos pe care îl pregătisem lui Mihai.

Mihai, astăzi, trăiește în palate, nu mai e băiețelul care se joacă pe un mal de mare și din clădirea de nimic am făcut o mică locuință de vis în care eu și Ileana tocmai bine loc, pentru că eu și Ileana ne împărtășim totdeauna din toate.

Iar de jur împrejurul acestei mici și stranii clădiri am desenat o grădină pardosită cu locuri mari, goale la mijloc în care am sădit strălucite petunii, o floare care ține deopotrivă la soare și vânt și la uscăciune. Urmarea a fost o bucurie a ochilor. Casa părea căzută din cer pe un covor roșu aprins. Și mireasma era așa tare că străbătea până jos la țărm și era cu noi când ne scăldam în mare.

Cara Dalga e și ea o micuță casă de vis...”

În 1933, Regina Maria se retrage în Vila Știrbey, iar palatul este vândut Flotilei de Hidroaviație, fiind folosit ca hotel și cazinou. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea este rechiziționată de armata germană și utilizată ca sediu de comandament. 

 La Cazinoul din Constanța a avut loc o seară dedicată reflecției asupra unuia dintre cele mai sensibile capitole ale istoriei recente, prilejuită de lansarea volumului semnat de Cosmin Popa – „Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu”.

Evenimentul a fost construit în jurul unei dezbateri consistente, cu tema „Cum funcționează puterea. Economia ca instrument de control în România lui Nicolae Ceaușescu”, propunând o analiză lucidă a mecanismelor prin care regimul totalitar și-a consolidat și menținut controlul asupra societății. Discuția a depășit cadrul strict istoric, deschizând perspective relevante asupra modului în care aceste structuri de putere continuă să influențeze prezentul.

Alături de autor au participat Daniel Valentin Citirigă, decan al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, și Gabriel Stelian Manea, director al Departamentului de Istorie și Științe Politice din aceeași universitate. Intervențiile lor au adus un plus de profunzime dezbaterii, oferind atât context academic, cât și interpretări critice asupra relației dintre economie, corupție și putere în perioada comunistă.

Într-un spațiu încărcat de simbolism precum Cazinoul din Constanța, dialogul a căpătat o dimensiune aparte, transformând lansarea de carte într-o veritabilă platformă de reflecție asupra memoriei colective și a lecțiilor istoriei. Evenimentul a demonstrat că înțelegerea trecutului rămâne esențială pentru a putea interpreta corect realitățile prezentului.

La Muzeul de Artă Constanța a avut loc vernisajul expoziției „Sinestezii vizuale”, un proiect artistic aparte semnat de Ilie Boca și Ovidiu Ungureanu, sub curatoriatul Leliei Rus-Pîrvan. Evenimentul a adus în fața publicului constănțean un dialog vizual complex, construit la intersecția dintre pictură, grafică și fotografie.

Proiectul „Sinestezii vizuale”, început în 2017 la Bacău, propune o întâlnire între două limbaje artistice distincte, dar complementare. Pe de o parte, universul pictural al lui Ilie Boca, marcat de forță expresivă și simbolism, iar pe de altă parte, demersul fotografic al lui Ovidiu Ungureanu, construit pe observație, stratificare și explorare vizuală. Rezultatul este o experiență artistică în care imaginea devine spațiu de dialog între generații, stiluri și sensibilități diferite.

 La Cazinoul din Constanța a avut loc o conferință specială organizată în parteneriat cu Art Safari, susținută de dr. Ștefania Dinu, director adjunct științific al Muzeului Național Cotroceni.. Evenimentul a completat expoziția „Ea: Regina și Marea”, aducând în prim-plan o perspectivă mai intimă și mai puțin cunoscută asupra personalității Reginei Maria, cu accent pe universul său personal, sensibil și creativ.

Conferința a depășit zona strict istorică și a conturat o imagine profund umană a Reginei Maria, punând accent pe dimensiunea romantică și pe relația sa cu spațiile pe care le-a transformat în adevărate „case de vis”. În centrul discuției s-a aflat însă Palatul Cotroceni, unul dintre cele mai importante repere ale istoriei regale românești, a cărui evoluție reflectă, în mod direct, transformările statului român.